Imaginile acestea unora dintre noi ni se par familiare, altora doar o amintire despre poveștile celor mai mari. Cu siguranță că acum majoritatea cunosc despre cum se refoloseau sticlele de lapte în multe părți ale lumii, chiar și în URSS. Aparent este un mecanism destul de eficient, chiar dacă înainte era folosit poate din alte motive.
Marea Britanie a instituit un nou sistem de ”livratori ai laptelui” sau cum îl numesc ei, milkman. Tot ei au și extins schema pentru diverse produse. De asemenea, în SUA a fost inițiat un sistem de livrare pentru produse fără deșeuri, Loop s-a extins și în Europa, având magazine în UK și Franța. Exemple de produse care sunt disponibile pe LOOP. Sursa: https://loopstore.com/
Acestea sunt doar câteva exemple de instrumente economice care au anticipat cererea clienților, însă există metode mai eficiente la nivel de legi și directive aplicate pe tot teritoriul unei țări. Punctual, vorbim despre Sistemul depozit (DRS – deposit refund system în limba engleză) și alte măsuri pentru încurajarea colectării eficiente a produselor și materialelor deja folosite.
Sistemul depozit (DRS – deposit refund system în limba engleză) este o modalitate prin care diferitele părți angrenate în lanțul producător-consumator-reciclator organizează un sistem de returnare voluntară a ambalajelor, de unică folosință sau reutilizabile, prin folosirea unui stimulent financiar (garanție). Consumatorul plătește un depozit bănesc (garanție) la cumpărarea unui produs ambalat în ambalaj returnabil și își recuperează garanția la returnarea ambalajului într-unul din centrele de colectare special amenajate.
În UE au fost stabilite noile obiective de colectare a materialelor plastice de unică folosință (SUP- Single-use plastic – plastic de unică folosință):
1. Obiective de colectare separată pentru sticle de plastic de unică folosință – 77% din 2025, 90% din 2029, articolul 9 (SUP).
2. Reciclarea sticlelor PET – sticlele fabricate din PET trebuie să aibă un conținut reciclat de cel puțin 25% din 2025 și cel puțin 30% din 2030, articolul 6 alineatul (4a) (SUP).
Ministerul Mediului din România a modificat legea 211/2011 pentru ca, începând cu 31 martie 2019 să fie instituită o garanție de 0,5 lei/ambalaj pentru ambalajele primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populației. Apoi, în schimbul unui bon valoric pentru retur sau a unei măsuri asemănătoare, clientul își va putea recupera garanția la returnarea ambalajului. (https://www.green-report.ro/garantie-50-de-bani-sticla/ ). Până în 2025, România trebuie să asigure colectarea separată, în vederea reciclării, a unei cantități de produse din plastic de unică folosință egală cu 77 % din greutatea produselor de plastic de unică folosință introduse pe piață într-un an, iar până în 2029 procentul crește până la 90 %.
Obiective pentru reciclarea ambalajelor
Articolul 6 (PPWD – packaging and packaging waste directive – directiva pentru ambalaje și deșeuri de anbalaje) stabilește obiective pentru reciclarea ambalajelor din 2025: pentru materialele plastice de cel puțin 50%, pentru aluminiu 50% și pentru sticlă 70%. Începând cu anul 2030 cel puțin 55% pentru materialele plastice, 60% pentru aluminiu și 75% pentru sticlă.
Directivele privind deșeurile încurajează sistemul depozit (DRS) ca o modalitate de realizare a obiectivelor de reciclare și reutilizare a UE. DRS este cel mai eficient sistem pentru a aduce ambalajele la circularitate. Aceste sisteme cresc ratele de colectare, permițând opțiuni de reumplere, dar și reciclarea materialelor high-value și practic elimină necesitatea aruncării ambalajelor.
DRS este o măsură de prevenire a deșeurilor atunci când este utilizată ca o schemă de reumplere. Articolul 5 (1) PPWD listează DRS ca o „măsură pentru a încuraja creșterea cotei de ambalaje reutilizabile plasate pe piață și de reutilizare a acestora într-un mod ecologic, fără a compromite igiena alimentară sau siguranța consumatorilor”.
DRS în Finlanda are una dintre cele mai mari rate de returnabilitate a ambalajelor de băuturi din lume. Exemplul PALPA din Finlanda și circuitul produselor se prezintă în imaginea de mai jos (Sursa: https://www.palpa.fi/beverage-container-recycling/deposit-refund-system/#return-rates)
Schema a facilitat colectarea sticlelor care pot fi reumplute, one-way glass, sticle PET și doze de aluminiu cu o rată de rentabilitate totală peste 90% în 2018. Rata de returnare pentru sticlele reutilizabile a fost de 97%, fiind reumplute de aproximativ 33 de ori. Suma depozitelor este cuprinsă între 0,10 și 0,40 EUR în funcție de tipul de recipient.
Legea finlandeză privind deșeurile și decretul aferent sistemelor de colectare a ambalajelor de băuturi returnabile (180/2005) stabilesc o obligație DRS pentru comercianți de a primi containerele goale de la consumatori: „un distribuitor a anumitor băuturi vândute în containere cu depozit trebuie să accepte recipiente goale pentru băuturi aparținând aceluiași sistem de retur. Acestea trebuie să se fie într-o cantitate considerată rezonabilă în ceea ce privește cantitatea de băuturi ambalate pentru vânzare și trebuie să plătească depozitul către partea care returnează containerele. “
DRS este susținut de taxa de ambalajelor băuturilor (1037/2004) care impozitează fabricarea anumitor tipuri de ambalaje pentru băuturi. Importatorii și producătorii trebuie să plătească impozitul pe ambalaj de 0,51 EUR pe litru pentru recipiente din sticlă, plastic sau aluminiu pentru apă, băuturi răcoritoare și alcool. Devenind membri ai DRS, producătorii și importatorii sunt scutiți de taxa de ambalare a băuturilor. Orice magazin care vinde pachete cu depozit este obligat să le preia pe cele goale (scutirea de volumul aferent vânzărilor).
CRONOLOGIA EVOLUȚIILOR CHEIE ALE SISTEMELOR FINLANDEZE DE RAMBURSARE A DEPOZITELOR (SRD) ȘI A TAXEI PENTRU AMBALAJE
În chenarul galben sunt acțiuni ale societății civile, în chenarul albastru sunt ferestre de oportunitate în procesele de guvernare și cu roșu – evoluțiile cheie ale instrumentului.
1992 – Guvernul emite consultarea publică privind impozitul pe ambalaj
1994 -Taxa pe ambalaj introdusă, cu tarife mai mici pentru ambalarea în DRS
1996– Industria băuturilor / comercianții cu amănuntul au înființat PALPA și un DRS cu un singur sens pentru recipiente (one-way cans)
– DRS pentru recipiente ”unidirecționale” (PALPA)
2004 – A fost creat Ekopullo pentru a gestiona sticlele de PET și de sticlă reutilizabile (reumplute)
– Taxa pe ambalaj: rata pentru recipientele reutilizabile redusă la jumătate.
2007 – Industria băuturilor / comercianții cu amănuntul (în PALPA) au înființat un DRS pentru recipiente PET.
2008 – DRS pentru PET ”unidirecțional” lansat (PALPA)
– Taxa pe ambalaj: rata pentru recipientele reutilizabile redusă la ZERO.
2011 – Industria băuturilor / comercianții cu amănuntul (în PALPA) au înființat un SRD pentru recipientele din sticlă.
2012 – DRS pentru recipientele de sticlă reutilizabile lansat (PALPA)
După cum putem urmări, procesul de implementare a sistemelor a durat mult timp, deci cu cât mai curând inițiem modificările legislative și deschidem spre consultări, cu atât mai curând vom reduce din deșeuri.
PALPA, administratorul sistemului, este o companie non-profit. Producătorii și importatorii de recipiente pentru băuturi plătesc o taxă de membru și taxe de reciclare specifice pachetului. Taxele percepute de la membri sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor sistemelor de returnare. În Finlanda, toate pachetele sunt reciclate în altele noi sau materii prime pentru alte industrii.Prin oferirea unui stimulent financiar cetățenilor, se rezolvă și problema gunoiului și a poluării.