Peste 90 % din plasticul produs nu este reciclat! Efectele negative având un impact enorm asupra sănătății și mediului

Ce este PLASTICUL?

„Plastic” este un termen umbrelă care cuprinde o gamă largă de materiale realizate din compuși organici semi-sintetici sau sintetici. Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) definește materialele plastice ca „materiale polimerice care pot conține alte substanțe pentru a îmbunătăți performanța și / sau a reduce costurile”. Aceste materiale foarte maleabile pot fi turnate în obiecte solide cu o multitudine de forme și dimensiuni. Plasticul este fabricat din petrol, benzină, gaze naturale şi cărbune (resurse neregenerabile). Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului, care altfel ar fi arse sau irosite. Ca o curiozitate, descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc. Material versatil, plasticul se găseşte în aproape orice consumăm, de la sticle, pahare, farfurii, pungi, până la caserole, cutii şi chiar ustensile de bucătărie şi, cu toate că ne este foarte la îndemână să le folosim (pentru că nu se sparg, sunt uşor de transportat ş.a.), trebuie să fim foarte atenți la modalitățile de utilizare a acestor ambalaje. Unii specialişti susţin că în industria ambalajelor sunt folosite nu mai puţin de 6.000 de substanţe chimice, numeroase cercetări scoţând la iveală că unele tipuri de plastic  afectează grav sănătatea în mod direct, şi tocmai de aceea, în urma unor reglementări internaţionale, producătorii au fost obligaţi să indice pe ambalaj tipul de material din care acesta este realizat, fie prin simboluri, fie prin litere sau cifre.

Despre PLASTIC în cifre

Producţia mondială de plastic a crescut exponenţial de la începutul anilor 1950 (1.5 mil. tone) şi a ajuns la 359 milioane tone în anul 2018 (din care tocmai 40% revin industriei ambalajelor din plastic).  Între  4.8 -12.7 milioane tone ajung a fi devarsate în mări și oceane.

Figura 1. Producția de plastic în milioane tone metrice

Sursa: Statista.com, Oct. 2019

Între timp, potrivit datelor statistice publicate pentru anul 2018, producția de plastic în Europa a încetinit la 61,8 milioane tone metrice în 2018, de la un vârf de 64,4 milioane de tone metrice în 2017. 30% din totalul materialelor plastice produse în 2018 provin din China, comparativ cu 17% din Europa. În 2018, 9,4 milioane tone metrice de deșeuri post-consum de plastic au fost colectate în Europa pentru reciclare, întrucât consumatorii și industria acordă o atenție sporită eliminării plasticului și utilizării finale, potrivit unui raport din 2019 realizat de PlasticsEurope. Organizația comercială declară că industria materialelor plastice a antrenat peste 1,6 milioane de oameni în Europa și a contribuit cu 28,8 miliarde de euro la finanțele publice și bunăstarea în 2018.

În 2018, China a avut o pondere totală de aproximativ 30% din producția globală de materiale plastice. NAFTA (Acordul de liber schimb nord-american – Canada Mexic USA) a fost a doua cea mai mare regiune producătoare de plastic din lume după China, reprezentând 18% din producția globală, urmată de Europa cu 17% (Figura 2).

Materialele plastice sunt utilizate în aproape fiecare segment al vieții – de la viața de zi cu zi la aplicațiile industriale. Se estimează că până în 2050, volumul de producție cumulat al tuturor materialelor plastice produse vreodată va ajunge la 34 miliarde tone metrice, în creștere față de cele două miliarde de tone care au fost produse începând cu 1950. Repartizarea teritorială a celor mai mari producători de produse din plastic se prezintă în figura 2.

Figura 2: Repartizarea teritorială a producției globale de materiale plastice

Sursa: PlasticsEurope Market Research Group (PEMRG) and Conversio Market & Strategy GmbH

Datorită ușurinței lor de fabricație, costului redus, impermeabilității și rezistenței lor la substanțe chimice, temperatură și lumină, materialele plastice sunt utilizate în producția unei game foarte variate de produse, înlocuind dreptat foarte multe din materiale, cum ar fi lemnul, hârtia, piatra, pielea, metal, sticlă și ceramică. În lumea modernă, materialele plastice pot fi găsite în componente care variază de la obiecte staționare la nave spațiale. Având în vedere această versatilitate, nici nu mai este surptinzător că s-a ajuns la o cantitate anuală produsă de materiale plastice de tocmai 359 milioane de tone în 2018. În Europa, aproape 40% din materialele plastice sunt destinate ambalării, adică pentru eliminare imediată sau aproape imediată (Figura 3).

Figura 3: Sectoare ale economiei globale, cele mai mari consumatoare de plastic

Sursa: PlasticsEurope Market Research Group (PEMRG) and Conversio Market & Strategy GmbH

În timp ce beneficiile materialelor plastice sunt incontestabile, utilizarea lor pe scară largă, precum și rezistența lor inerentă la (bio)degradare, duce în cele din urmă la acumularea lor în mediu. În prezent, se estimează că deșeurile de plastic constituie aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale din întreaga lume și 80% din totalul plasticului găsit în oceanele lumii, ajunse acolo prin râuri, şi prin intermediul sistemelor de canalizare.

Având în vedere că în următorii 20 de ani se preconizează dublarea consumului de materiale plastice, Comisia UE va lua măsuri specifice suplimentare pentru a aborda provocările legate de sustenabilitate prezentate de acest material ubicuu. Recent a fost aprobat un nou Plan de acțiunie privind economia circulară pentru o Europa mai curată și mai competitivă. Important de remarcat că pentru cetățeni, economia circulară va furniza produse de înaltă calitate, funcționale și sigure, eficiente și cu prețuri accesibile, cu o durată de viață mai îndelungată și concepute pentru a fi reutilizate, reparate și reciclate la un nivel de înaltă calitate.

Pentru a spori utilizarea de materiale plastice reciclate și pentru a contribui la o utilizare mai sustenabilă a materialelor plastice, Comisia va propune cerințe obligatorii privind conținutul de materiale reciclate și măsuri de reducere a deșeurilor pentru produse­ cheie, cum ar fi ambalajele, materialele de construcții și vehiculele, ținând seama în același timp de activitățile Alianței pentru circularitate în domeniul maselor plastice.

Pe lângă măsurile de reducere a deșeurilor din plastic, Comisia va aborda problema prezenței particulelor de microplastic în mediu prin acțiuni precum:

  • restricționarea particulelor de microplastic adăugate în mod intenționat și abordarea problemei peletelor, ținând seama de avizul Agenției Europene pentru Produse Chimice;
  • elaborarea de măsuri de etichetare, standardizare, certificare și reglementare privind eliberarea în mod neintenționat de particule de microplastic, inclusiv măsuri pentru îmbunătățirea captării particulelor de microplastic în toate etapele relevante ale ciclului de viață al produselor;
  • dezvoltarea în continuare și armonizarea metodelor de măsurare a particulelor de microplastic eliberate în mod neintenționat, în special a celor provenite din pneuri și textile, și furnizarea de date armonizate privind concentrațiile de microplastic din apa de mare;
  • eliminarea lacunelor în ceea ce privește cunoștințele științifice legate de riscul și apariția particulelor de microplastic în mediu, în apa potabilă și în produsele alimentare.

În plus, Comisia va aborda noile provocări în materie de sustenabilitate prin elaborarea unui cadru de politică privind:

  • aprovizionarea cu materiale plastice de origine biologică, etichetarea și utilizarea acestora, pe baza evaluării cazurilor în care utilizarea materiilor prime biologice are beneficii reale pentru mediu, care nu se limitează la reducerea utilizării resurselor fosile;
  • utilizarea de materiale plastice biodegradabile sau compostabile, pe baza unei evaluări a situațiilor în care o astfel de utilizare poate fi benefică pentru mediu, precum și a criteriilor pentru astfel de situații. Se va urmări asigurarea faptului că etichetarea unui produs ca fiind „biodegradabil” sau „compostabil” nu îi induce în eroare pe consumatori să se debaraseze de produsul respectiv într-un mod de natură să genereze deșeuri de plastic sau poluare din cauza unor condiții de mediu inadecvate sau din cauza timpului insuficient pentru degradare.

Comisia va asigura punerea în aplicare în timp util a noii directive privind produsele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit pentru a aborda problema poluării marine cu materiale plastice, protejând în același timp piața unică, în special în ceea ce privește:

  • interpretarea armonizată privind produsele reglementate de directivă;
  • etichetarea produselor precum tutunul, paharele pentru băuturi și șervețelele umede, precum și introducerea capacelor atașate pentru sticle, pentru a preveni aruncarea de gunoaie pe domeniul public;
  • elaborarea în premieră a unor norme privind măsurarea conținutului de materiale reciclate din produse.

Articolul complet îl găsiți în cel mai recent număr al Revistei Managementul Deșeurilor (nr.28 (4) 2020).

Abonează-te acum pentru a fi informat – https://e-circular.org/aboneaza-te/