UE a redus exporturile de materii reciclabile în 2024

În tranziția spre economie circulară, exporturile de materii prime reciclabile din Uniunea Europeană către țări terțe au înregistrat un declin notabil în anul 2024, ajungând la 35,7 milioane de tone – cu 8,2% mai puțin față de anul record 2023, când s-au exportat 38,9 milioane de tone. Cu toate acestea, volumul actual rămâne cu 58,5% mai ridicat comparativ cu nivelul din 2004, confirmând o tendință pe termen lung de creștere a colectării și valorificării materialelor reciclabile în interiorul pieței europene.

În paralel, importurile de materii prime reciclabile din țări terțe în UE au crescut semnificativ, atingând 46,7 milioane de tone în 2024 – cu 7 milioane de tone mai mult decât în anul precedent (+17,5%). Această tendință reflectă o reconfigurare a dependenței de resurse și o strategie mai robustă de acoperire a cererii interne prin surse externe, în conformitate cu obiectivele de circularitate și tranziție energetică verde.

Structura comerțului cu materii prime reciclabile
În 2024, principalele exporturi ale UE au fost metalele (19,0 milioane tone – 53,3% din total), urmate de hârtie și carton (5,5 milioane tone – 15,3%) și materiale organice (4,4 milioane tone – 12,2%).
În schimb, cele mai mari importuri au fost reprezentate de materiale organice, care au însumat 28,4 milioane tone – adică 60,7% din totalul importurilor de materii prime reciclabile. Aceasta sugerează un interes crescut al UE pentru materii organice din surse externe, utile în producția de biogaz, compost și alte soluții bioeconomice.
Importurile de materiale minerale (6,8 milioane tone – 14,5%) și metale (6,3 milioane tone – 13,5%) au completat topul, dar ponderea ridicată a materialelor organice subliniază reorientarea strategică a Europei către o economie circulară bazată pe valorificarea bioresurselor.

Principalii parteneri comerciali
Turcia a fost și în 2024 principala destinație pentru exporturile UE de materii reciclabile, cu 12,3 milioane tone, urmată de Regatul Unit (3,8 milioane tone), India (3,1 milioane tone), Egipt (1,8 milioane tone) și Elveția (1,6 milioane tone). Importurile UE au provenit în principal din Brazilia (9,8 milioane tone), Argentina (7,8 milioane tone), Regatul Unit (4,5 milioane tone), Ucraina (4,2 milioane tone) și Indonezia (2,4 milioane tone).

Independența energetică și bioeconomia
Importurile masive de materiale organice sunt direct legate de nevoia UE de a-și atinge obiectivele privind independența energetică și tranziția spre o economie cu emisii reduse de carbon. Materiile organice servesc ca input valoros pentru digestia anaerobă și obținerea de biogaz și biometan – resurse regenerabile ce pot substitui gazele naturale fosile.
În cadrul Planului REPowerEU, UE își propune să dubleze producția de biometan până la 35 miliarde m³ până în 2030. Importurile de deșeuri organice sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv, în special în condițiile în care materia primă locală este insuficientă. Multe state membre ale Uniunii Europene au extins capacitățile de digestie anaerobă și compostare industrială, ca parte a strategiilor lor de economie circulară și energie regenerabilă. Aceste instalații joacă un rol esențial în transformarea deșeurilor organice în biogaz, compost și alte produse cu valoare adăugată.

Scăderea exporturilor de materii reciclabile și creșterea importurilor de materiale organice reflectă o schimbare strategică a politicii comerciale și de gestionare a resurselor în UE. În loc să exporte potențial valoros, Europa se concentrează pe utilizarea resurselor în interiorul pieței unice, accelerând dezvoltarea bioeconomiei și consolidând reziliența energetică a regiunii. Această schimbare susține simultan tranziția către o economie circulară, atingerea obiectivelor climatice și reducerea dependenței de surse de energie nesigure din punct de vedere geopolitic.