Interviu cu Ioncu Mihail, Director S.A. “Salubritate Șoldănești”

S.A. “Salubritate Șoldănești”  la 5 ani de activitate: realizări, provocări și planuri de viitor!

S.A. „Salubritate Șoldănești” a fost înființată la data de 14 ianuarie 2015, de către 21 de APL-uri de nivelul I din raionul Șoldănești, 1 APL de nivelul I din raionul Rezina și 1 APL de nivelul II care este Consiliul Raional Șoldănești. Fondarea Societății a avut loc ca urmare a implementării Proiectul pilot „Îmbunătățirea sistemului de management a deșeurilor solide în raioanele Șoldănești, Rezina și Florești” cu suportul financiar al GIZ, având ca beneficiar principal Primăria or. Șoldănești.

Astăzi, datorită S.A. „Salubritate Șoldănești”,  circa 10 mii de oameni sunt conectați la serviciul de salubrizare. În localitățile unde funcționează serviciul au fost lichidate gunoiștile stihinice, au fost construite 288 de platforme, achiziționate peste 2000 de pubele de 0,24 m³  și sub 1000 de containere de 1,1 m³. Societatea dispune de un număr de peste 30 de angajați, care au beneficiat de instruiri și seminare pentru dezvoltarea capacităților instituționale, vizite de studiu și schimb de experiență în Germania, Italia, România, Estonia.

Dul Ioncu Mihail, Director S.A. “Salubritate Șoldănești”, în calitate de conducător, a reușit pe parcursul a 5 ani de activitate să consolideze activitatea întreprinderii și să asigure viabilitatea financiară și organizațională a acesteia.

“Împreună cu echipa pe care o conduc ne-am străduit să asigurăm un management eficient și dacă la propriu astăzi serviciile de salubrizare nu ne aduc venituri, atunci ne-am orientat spre diversificarea serviciilor prin prestarea serviciilor adiționale cu echipamentele pe care le avem în dotare. Ca ex. în anul 2017, când mun. Chișinău a fost lovit de acea calamitate naturală, Societatea noastră a fost cea care a procesat cea mai mare cantitate de deșeuri vegetale care a fost acumulată în perioada respectivă cu tocătorul de care dispunem. În acest fel am reușit să fim și utili pentru problema care s-a format cât și să obținem surse financiare adăugătoare pentru activitatea întreprinderii. Anume acționând în direcția dată am reușit doi ani consecutiv să înregistrăm profit din activitatea noastră. Și cum spune Jean de La Fontaine „Nici un drum presărat cu flori nu duce la glorie” noi mergem pe drum fără flori, colectând și evacuând deșeuri și vom ajunge la glorie.”

(MD) Cine sunt beneficiarii serviciilor prestate de SA Salubritate Șoldănești (localități, numărul populației, etc)? 

Prin înființarea societății s-a urmărit crearea unui operator cu statut regional în acest domeniu, care va satisface necesitățile locale ale  22  de APL – uri de nivelul I. În pofida marilor așteptări, astăzi operatorul (Societatea pe Acțiuni) prestează serviciul de salubrizare (colectare și evacuare a deșeurilor) în zece primării din raionul Șoldănești. De la începutul anului sunt demarate procesele de conectare la serviciul de salubrizare încă a trei primării. În acest fel geografic și numeric avem acoperit jumătate din teritoriul și primăriile raionului Șoldănești. La serviciul de salubrizare sunt conectate, conform datelor pentru anul 2019 – contabilizate la sfîrșitul anului  9019 persoane fizice și 153 de agenți economici și instituții publice.

(MD) Ce cantitate de deșeuri a colectat SA Salubritate Șoldănești în anul 2019?

Conform datelor prezentate la sfârșitul anului de gestiune 2019, societatea a colectat în jur de 17 mii m³ de deșeuri, cea mai mare pondere în această cifră se înregistrează în orașul Șoldănești, în jur de 12 mii m³, ceea ce constituie sub 70% din totalitatea deșeurilor. Acest rezultat se datorează în primul rând faptului că orașul este mult mai populat decât localitățile rurale, totodată și numărul de rute care se efectuează în oraș, 2 rute/săptămână în raport cu 2 rute/lună care se fac în sate, numărul agenților economici este mult mai mare decât în sate.

(MD) Care este morfologia deșeurilor colectate (pe tipuri: plastic, hârtie și carton, sticlă,  etc)?

În anul 2013 când eram la etapa de elaborare a studiului de fezabilitate, împreună cu experții din cadrul GIZ, am efectuat analiza morfologică a deșeurilor. Am luat 4 recipiente din zona blocurilor multietajate, 4 recipiente din zona caselor la sol și 4 recipiente dintr-o localitate rurală. În urma acelei analize am constatat, că în situația noastră a RM există riscul că în recipiente să găsim absolut orice. Și astăzi vreau să vă spun că aceste temeri s-au adeverit. Conform proiectului, serviciul nostru s-a bazat pe colectarea deșeurilor pe 4 categorii, deșeuri reziduale, deșeuri sticlă, deșeuri carton și hârtie și deșeuri plastic, metal și tetrapak. În acest fel au și fost amenajate toate platformele de colectare.  

Ne-am bazat foarte mult pe colectarea separată, au fost demarate consultări publice, dezbateri locale, o campanie de informare și sensibilizare, prin care populația era îndemnată să efectueze selectarea primară a deșeurilor, iar operatorul – selectarea secundară. Cu părere de rău la acest capitol stăm destul de prost, chiar dacă la platforma dintr-o mahala se deservesc 20 de gospodării și jumătate depozitează deșeurile corect, numaidecât se găsește cineva care în recipientul cu carton va răsturna o căldare cu deșeuri de la animale. Dar totuși noi nu renunțăm la colectarea selectivă și întreprindem activități de comun acord cu agenții economici, iar prin facilitarea prețurilor îi încurajăm să colecteze deșeurile pe categorii. În acest fel, deși nu avem construit CIMDS (Centrul Intercomunitar de Management al Deșeurilor Solide), cu forțele proprii am amenajat o locație unde am amplasat compactorul. Colectăm PET-ul de la platformele din oraș unde avem amplasate containere speciale și de la agenții economici. Ulterior îl selectăm pe culori, îl compactăm/balotăm și îl vindem la companiile care îl procesează. Cartonul îl acumulăm în cantități mai mari de la agenții economici și la fel îl compactăm în baloți, la fel și pelicula. În acest mod în perioada precedentă am reușit să ajungem anual la cantități de deșeuri reciclabile cum ar fi carton în jur de 16 tone, PET în jur de 4 tone și peliculă în jur de 2 tone. Cu părere de rău în aceste tomberoane sunt depozitate și alte categorii de deșeuri cum ar fi deșeuri vegetale, animaliere sau deșeuri de construcții. Pentru deșeurile vegetale am amenajat o platformă temporară unde le stocăm după care le tocăm cu tocătorul din dotare, iar resturile obținute le amenajăm în vaduri pentru compostare, la fel dispunem de tot echipamentul necesar de compostare a deșeurilor vegetale

(MD) Unde sunt transportate toate deșeurile colectate și dacă deșeurile reciclabile ajung a fi valorificate corespunzător (dacă da, cum organizați acest proces)?

Ce ține de depozitarea deșeurilor, aici avem o situație mai puțin satisfăcătoare. Și aș porni în a vă comunica despre faptul că odată cu implementarea proiectului, era necesar să trecem la etapa a doua și anume cu construcția și amenajarea Centrului Intercomunitar de Management al Deșeurilor Solide (CIMDS) în satul Parcani, acolo trebuia să avem stație de sortare, stație de compost și poligon de depozitare modern. Însă din cauza diferitor factori, inclusiv administrativi această etapă a fost stopată. Tot cu suportul partenerilor/finanțatorilor au fost amenajate 3 poligoane temporare pentru depozitarea deșeurilor, care urmau să servească ca locații de stocare a deșeurilor, până la finalizarea construcției CIMDS.

(MD) Cât de importantă este pentru activitatea SA Salubritate Șoldănești  colaborarea eficientă cu APL și care este experiența în acest domeniu?

În acest an, societatea a împlinit 5 ani de la fondare, iar cu această ocazie este necesar să vorbim de succesele noastre cât și de insuccese. Iar dacă am zis de insuccese, apoi unul și cred că cel mai important este faptul că nu am reușit în acest răstimp să conectăm toate localitățile la serviciul de salubrizare și aici putem să vorbim mai mult despre colaborarea cu APL și experiența pe care am trăit-o. Conectarea localității la serviciul de salubrizare în primul rând ține de voința APL, iar atâta timp cât această voință nu este materializată de către APL, noi suntem în imposibilitate de a întreprinde ceva. Serviciul de salubrizare este unul care vrem noi sau nu creează o reticență din partea populației. Anume din acest motiv unele APL-uri nu au reușit să îl depășească, să aprobe tariful/taxa pentru colectarea deșeurilor, să îi impună pe oameni să respecte normele de salubrizare, să întreprindă măsuri de conștientizare și sensibilizare în rândul populației, iar cel mai important să folosească resursa administrativă de constrângere și sancționare a subiecților care nu doresc să respecte și să se conformeze normelor regulatorii. Serviciul de salubrizare sub nici o formă nu îl poți presta dacă nu ai suportul și o colaborare eficientă cu APL. Un alt factor care a dus la stagnarea multor procese a fost schimbarea administrației locale, în urma alegerilor din 2015 cât și a celor din 2019.

(MD) Ce proiecte ați implementat sau sunteți în proces de implementare și beneficiile rezultate?

Principalul și cel mai important proiect care urmează să îl implementăm este construcția CIMDS. Fără acest obiect foarte multe lucruri nu funcționează, ca ex. Societatea dispune de utilaj pentru sortarea deșeurilor care din anul 2013 de când a fost achiziționat stă sub cerul liber fiindcă odată cu construcția CIMDS urma să avem acolo și stația de sortare unde să fie instalat acest utilaj. Alt exemplu este stația de compost, noi am amenajat-o cu forțele proprii, o locație unde stocăm deșeurile vegetale și animaliere, care le tocăm și le prelucrăm pentru a obține compost. Avem rezultate chiar dacă modeste, dar sunt, important că am reușit să eliminăm o parte impunătoare de deșeuri vegetale care ajungeau la poligon. Totodată în lipsa CIMDS nu putem să vorbim despre un nivel real de valorificare a deșeurilor reciclabile.   

(MD) Care sunt 3 cele mai stringente probleme cu care se confruntă raionul Șoldănești în domeniul gestionării deșeurilor și ce soluții propune SA Salubritate Șoldănești  pentru eficientizarea sistemului de management a deșeurilor  în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016?

Un moment foarte important care nu l-am menționat până acuma este că, la prestarea serviciului de salubrizare în unele localități este aplicat modelul taxei locale de salubrizare, iar în altele tariful pentru salubrizare, aceasta formă o aplică consiliul local a acelei localități care aprobă delegarea serviciului către operator.

• Dacă e să vorbim de tarif, atunci consiliul local aprobă tariful pentru serviciul de salubrizare și operatorul încheie contracte directe cu fiecare gospodărie unde sunt trecuți numărul de persoane care locuiesc în acea gospodărie.
• Dacă este aplicat modelul taxei locale, atunci consiliul local aprobă taxa locală pentru fiecare persoană care locuiește în localitate, după care încheie contract cu operatorul. Taxa se acumulează la primărie, iar și – operatorului i se achită serviciul de salubrizare care s-a prestat (în baza contractului care l-a încheiat primăria cu operatorul).

Și iată aici Societatea întâmpină o mare problemă  financiară. Dacă tariful care îl  achită persoanele fizice la operator în baza contractului este scutit conform codului fiscal de TVA, atunci  taxa care o achită populația la primărie și ulterior primăria o achită la operator este supusă TVA-lui. Între operator și populație apare primăria și raportul juridic reiese din contractul care îl are operatorul cu primăria. Vreau să vă spun că aceasta este o problemă mare, în toți acești ani am sesizat mai multe autorități ale statului  FISC-ul, Ministerul Finanțelor, chiar și Parlamentul Republicii Moldova – însă fără vreun rezultat. Dacă e să privim practica țărilor europene, agenții economici (operatori de salubrizare) sunt scutiți în activitatea sa de TVA, despre ce fel de rezolvare a problemelor de mediu putem vorbi dacă operatorii din Republica Moldova nu dispun de nici o facilitate fiscală în raport cu alți agenți economici, noi suntem tratați fiscal la fel ca cei care se ocupă de comerț.

O altă problemă și la fel financiară, este că tarifele cât și taxele locale pentru serviciul de salubrizare, aprobate la nivel local nu acoperă costurile de prestare a serviciului. APL-urile nu doresc să aprobe  tarife care cel puțin să acopere costurile, nemaivorbind de tarife care să genereze profit, care ulterior să fie îndreptat în dezvoltarea operatorilor de salubrizare. Nu este posibil ca  un tarif de 8, 10 sau chiar 14 lei/persoană să acopere costurile, în situația când avem localități depopulate, când și cei care sunt nu vor să achite, când vorbim de colectare selectivă și tot așa mai departe. Lipsa unei autorități centrale cu dreptul de aprobare a tarifelor, cum este ANRE, în cazul furnizării gazelor, energiei electrice, mai nou și a serviciului de apă și canalizare, creează și va crea în continuare acest obstacol major de dezvoltare a operatorilor de salubrizare cât și dezvoltarea unui sistem eficient de management al deșeurilor solide.

Iar dacă e să vorbim despre cea mai stringentă problemă, atunci aceasta este lipsa CIMDS, care cu mult timp urma era necesar să fie construit. Anume acest lucru avea să ne permită astăzi să închidem toate gunoiștele din localitățile raionului, am fi avut un număr mult mai mare de deșeuri reciclabile colectate, fiindcă trebuia să funcționeze stația de sortare și compactare. Era foarte important să dispuneam și de posibilitatea de a pune în funcțiune și stația de compostare care avea să ne permită să procesăm o cantitate mult mai mare de deșeuri vegetale și anume prin procesarea acestor deșeuri urma să fie diminuată cantitatea de deșeuri care ajunge la poligonul de depozitare.Ca obiect de infrastructură, CIMDS avea să ne ofere posibilitatea că să conectăm la acest serviciu și alte localități din raioanele vecine.

Interviul integral oferit de Ioncu Mihail, Director S.A. “Salubritate Șoldănești” îl puteți citi în numărul 25 (1) din 2020 a Revistei „Managementul Deșeurilor”. Pentru abonare versiune tipar/pdf completați formularul aici.