O mai bună gestionare a deșeurilor ne poate ajuta să realizăm Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat în 2015 mai multe Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), 17 la număr, care până în anul 2030 au drept scop de a îmbunătăți situația economică, socială, climatică, energetică etc, în 170 de țări și teritorii ale lumii, printre care și Republica Moldova. Iar rolul de implementator al obiectivelor îl are Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în calitate de agenție de dezvoltare a ONU.

Soluționarea unei probleme va duce la soluționarea altor 12

Dintre cele 17 obiective propuse, 12 pot fi atinse până în anul 2030 dacă situația privind managementul deșeurilor de la noi din țară va trece printr-o îmbunătățire vizibilă.

La momentul actual, în Republica Moldova sunt exploatate circa 1 137 de depozite de deșeuri ocupând o suprafață totală de 1 222 ha. Depozitele de deșeuri sunt organizate de autoritățile publice locale și, la modul general, nu respectă standardele de protecție a mediului. Rata de depozitare a deșeurilor la nivel național rămâne a fi una mare (~90 %), fapt care confirmă o capacitate foarte redusă de reciclare a deșeurilor. Concomitent, în perioada 2001-2018,  cantitatea deșeurilor municipale formate pe cap de locuitor s-a majorat cu 170 %. Potrivit datelor publicate de Agenția de Mediu, în anul 2019 au fost raportate  627,2 mii tone de deșeuri. Cea mai mare parte din deșeurile generate o constituie deșeurile municipale 528,2 mii tone, din care doar 7,2 % sunt colectate separat, restul, 91,7 % colectate în amestec (ODD 12.5.1.1.).

La nivel de țară, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2020, către depozitele de deșeuri au fost transportate 3795 m³ deșeuri ( sau peste 1 milion tone deșeuri municipale)[1] . Doar în municipiul Chișinău, au fost colectate  1903 m3 deșeuri (circa 586 mii tone de deșeuri), sau 61% din total deșeuri colectate la nivel național. Numărul populației care beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor este în creștere. În anul 2020, de servicii de colectare a deșeurilor municipale au beneficiat 1 milion 395 mii de persoane, din care 1 milion 64 mii din mediul urban și 331 mii din mediul rural. Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor municipale, pe parcursul anului 2020, a constituit 314 localități, inclusiv 54 de municipii și orașe, și 260 de sate (ODD 11). Astfel, mai mult de jumătate din populația țării este deservită de servicii de salubrizare 53% (indicator ODD 11.6.1.1). Pentru comparație, rata de reciclare în Europa este semnificativ mai mare. În 2019, cea mai mare rată de reciclare în UE a fost înregistrată în Germania, 66,7 %, iar cea mai mică în România – 11,5 % și Malta cu – 8,9 %.

Cum contribuie managementul deșeurilor la realizarea celor 12 Obiective de Dezvoltare Durabilă până în 2030?

Obiectivul 1: Fără sărăcie

În Moldova, rata sărăciei absolute la nivel național a scăzut de la 73 % în 1999 până la 9,6 % în 2015, iar rata sărăciei extreme a scăzut de la 59,7 % la 0,2 % în aceeași perioadă. Agenda pentru anul 2030 a PNUD la noi în țară promovează reducerea durabilă a sărăciei cu cele mai potrivite măsuri de susținere a gospodăriilor cu venituri mici. Aceasta implică politici sociale adecvate care trebuie să ajungă la cei săraci și să nu le ofere doar resurse financiare complementare pentru existență, dar să-i abiliteze din punct de vedere social și economic pe cei săraci.

În acest sens, managementul deșeurilor contribuie la lupta împotriva sărăciei prin crearea locurilor de muncă și angajarea lucrătorilor din diferite categorii sociale, inclusiv a persoanelor și comunităților vulnerabile. De asemenea, oferă oportunități de angajare atât pentru locurile de muncă cu calificare scăzută, cât și pentru cele cu calificare înaltă. În unele cazuri, colectarea deșeurilor reprezintă un venit suplimentar pe lângă activitatea de bază pentru un anumit grup de persoane. În același timp, este o oportunitate de a fi angajat în colectarea deșeurilor pentru a ieși din sărăcie.

Obiectivul 2: Zero foame

În Moldova, Obiectivul 2 de pe Agenda 2030 pune accentul pe eliminarea tuturor formelor de malnutriție și abordarea necesităților nutriționale ale grupurilor de populație afectate de acest risc, precum copiii, femeile însărcinate și femeile care alăptează, precum și persoanele în etate.

Zero foame și zero risipă alimentară sunt obiective care sunt corelate semnificativ în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Organizația Națiunilor Unite și-a stabilit obiectivul de a reduce dublu risipa de alimente și de a evita pierderea de produse pe întregul lanț de aprovizionare.

Risipa alimentară este o problemă globală și constituie aproximativ 30 % din totalul alimentelor produse în lume. Potrivit celui mai recent Raport UNEP Food Waste Index Report 2021, 923 milioane tone mâncare se risipește în fiecare an la nivel global, suficient pentru a încărca 23 milioane camioane cu o capacitate de 4 tone. Din total deșeuri alimentare generate, 61% provin din gospodării. Același raport, estimează că risipa alimentară la nivelul gospodăriilor din Republica Moldova, poate ajunge la 307.419 tone sau 76 kg/cap.loc/anual.

Risipa alimentară reprezintă și pierderea resurselor valoroase, iar lipsa alimentelor este o problemă gravă în țările cu venituri mici. În acest context, gestionarea corectă a deșeurilor alimentare, inclusiv prin compostarea acestora,  este o necesitate absolută în contextul în care risipa alimentară are un impact negativ și asupra mediului, fiind responsabilă de 10% dintre emisiile globale de gaze cu efect de seră care cauzează schimbările climatice.

Obiectivul 3: Sănătate și stare de bine

Moldova a înregistrat un progres semnificativ în ce privește reducerea ratei mortalității materne și în special, a ratei mortalității nou-născuților și copiilor sub vârsta de cinci ani în ultimul deceniu, cu toate că, acestea încă fluctuează. Conform datelor din 2018, circa 88 % din populație era acoperită de asigurarea obligatorie de asistență medicală. Prin urmare, pe de o parte, populația nu are acces deplin la servicii de sănătate, iar pe de altă parte, resursele disponibile pentru serviciile de sănătate garantate sunt limitate.

În Moldova, Obiectivul 3 de pe Agenda 2030 are scopul să reducă riscurile legate de sănătate prin oferirea accesului mai larg la serviciile de sănătate, de asemenea oferirea informației și educației cu privire la problemele de sănătate, cum ar f stilul de viață sănătos, promovarea sănătății mintale și a serviciilor medicale în domeniul sănătății sexual-reproductive. În același timp, în cadrul acestui obiectiv, gestionarea deșeurilor are drept scop să protejeze mediul înconjurător împotriva contaminării și să asigure o viață sigură acolo unde locuiesc oamenii. Gunoiul și deșeurile, care au rămas neprelucrate în localități, cauzează răspândirea virușilor și a infecțiilor, mirosurilor și bolilor respiratorii, fiind și o sursă de toxine care otrăvește apa și alte produse alimentare. Colectarea și eliminarea deșeurilor departe de zonele de locuit, precum și păstrarea acestora în condiții sanitare, în mod special a deșeurilor periculoase (ex. medicale, DEEE-uri, uleiuri uzate, deșeuri cu conținut de mercur, etc.) reprezintă oprovocare, dar și obiectiv important pentru menținerea sănătății publice.

Obiectivul 6: Apă curată și igienă

În orașe și orășele, doar 80 % din rezidenți au acces la apă centralizată și doar 63 % la servicii de canalizare. În sate, accesul la servicii este mult mai mic, de 50 % și respectiv, 40 %. Aproape 44 % din populația țării nu are acces la apă potabilă curată. Calitatea apei potabile atât din sursele centralizate, cât și din sursele descentralizate are un nivel scăzut. Ponderea probelor neconforme ramîne la un nivel constant ridicat pe parcursul ultmilor ani. Conform datelor statistice, apele din sursele centralizate sunt mai sigure după calitate, rata probelor cu abateri de la normele sanitare, este de aproximatv 40.1% din totalul de probe efectuate pentru anul 2018 păstrând aceeași rată ca și în anul 2009. Acest obiectiv are drept scop o abordare vastă, deoarece vizează toate aspectele critice în sectorul apei. Un alt aspect include aprovizionarea extinsă cu apă curată și accesibilă și sanitație adecvată și echitabilă pentru toți.

Accesul la apă curată și igienă este o precondiție pentru o viață sănătoasă. Marea majoritate a depozitelor de deșeuri nu sunt conforme (nici autorizate), respectiv nu sunt dotate cu protecție pentru sol, ceea ce duce la contaminarea atât a solului, cât și a suprafeței apelor subterane. Reducerea cantității de deșeuri depozitate prin colectare separată și compostare, inclusiv închiderea depozitelor neconforme poate contribui semnificativ la prevenirea contaminării apei.

Obiectivul 7: Energie accesibilă și curată

Republica Moldova este o țară importatoare netă de energie. Volumul de gaz importat este de două ori mai mare decât cota tipică pentru statele europene. Din cauza veniturilor mici, în perioada rece a anului, multe gospodării recurg la surse mai tradiționale, dar mai puțin eficiente, surse de încălzire ca sobele pe lemne. În Chișinău în jur de 80 % din gospodării se confruntă cu probleme la achitarea facturilor pentru energia electrică. În acest sens, elaborarea unui mecanism eficient de dobândire a energiei curate și accesibile este esențial. În timp ce sursa tradițională de energie, sub formă de combustibili fosili, are un impact negativ asupra schimbărilor climatice și a mediului, este necesară utilizarea altor surse alternative de energie.

Astfel, prelucrarea deșeurilor oferă una dintre soluții. Digestia anaerobă (proces prin care materia organică, cum ar fi deșeurile animale sau risipa de alimente, este descompusă de bacterii în absența oxigenului), de exemplu, face deja posibilă transformarea deșeurilor în combustibil curat – biogazul. Acesta poate fi valorificat pentru a genera electricitate și căldură sau poate fi transformat în gaze naturale regenerabile și combustibili de transport. Metodele de prelucrare a deșeurilor cu recuperare de energie au un potențial mare ca fiind una dintre soluțiile accesibile de energie curată.

Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică

După recesiunea economică din 2009, economia Republicii Moldova a crescut în medie cu 4,5 % anual. În pofida acestei creșterii, economia nu și-a îmbunătățit capacitatea de creare a locurilor de muncă – rata de angajare s-a ridicat la aproape 38-40 %, fiind una dintre cele mai mici din regiune. Obiectivul respectiv prevede instrumentele și mecanismele cheie pentru realizarea creșterii economice centrate pe oameni.

Creșterea economică rămâne a fi una prioritară, dar această creștere trebuie să fie una durabilă. După cum arată datele din raportul anual al Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP, 2013), generarea deșeurilor este într-o strânsă legătură cu mărirea PIB-ului și crește proporțional cu acesta. Scopul primordial aici este de a separa creșterea deșeurilor de creșterea economică, utilizând principiile ierarhiei deșeurilor și introducând soluții de economie circulară. În același timp, gestionarea deșeurilor are un impact asupra creșterii economice și în alte moduri. Cresc oportunitățile de afaceri prin crearea unei piețe de resurse secundare, creează locuri de muncă, stimulează oamenii să economisească resursele. Eficiența mai mare a resurselor în producere și consum, care are scopul să decupleze creșterea economică de la degradarea mediului, va face posibilă prosperitatea economică și generarea locurilor de muncă durabile din punct de vedere al mediului.

Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură

Potențialul industrial al Moldovei rămâne nefolosit cu o cotă de doar 12 % în PIB și ocupare (în anul 2015). În conformitate cu Raportul Global al Competitivității 2018, Moldova se clasează pe locul 130 în domeniul calității drumurilor și 79 cu privire la calitatea infrastructurii generale (din totalul de 140 de țări). Conform acestui obiectiv, țara trebuie să depună eforturi pentru a construi un sector industrial robust care ar securiza generarea locurilor de muncă de producere cu o valoare adăugată și pe termen lung, creșterea economică și bunăstarea populației.

În același timp, gestionarea deșeurilor necesită și ea soluții inovatoare și dezvoltarea infrastructurii pentru a transforma deșeurile în resurse și energie. Indiferent dacă sunt depozite de deșeuri, incinerare sau reciclare, soluțiile ar trebui să fie avansate din punct de vedere tehnologic pentru a minimiza costurile de mediu ale deșeurilor și pentru a facilita extragerea de beneficii maxime din deșeuri. Inovația și tehnologia au îmbunătățit deja procesul de prelucrare a deșeurilor. Utilizarea instalațiilor de incinerare a deșeurilor care ar putea evita poluarea aerului, conversia deșeurilor în energie, reprocesarea plasticului în produse noi, utilizare anvelope pentru construirea drumurilor – toate aceste exemple ne spun că soluțiile inovatoare sunt cheia unei prelucrări mai raționale a deșeurilor.

Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile

Cu toate că populația rurală o depășește pe cea urbană în Republica Moldova, activitățile economice ale țării sunt concentrate în regiunile urbane. În calitate de indicator a ODD-ului 11, rata de conectare la servicii de salubrizare în Republica Moldova potrivit datelor BNS pentru 2020, este de doar 53%, din care, doar 18,4% în mediul rural și 81,6 % în mediul urban. Se menține însă foarte scăzută ponderea deșeurilor menajere reciclate. De exemplu în municipiul Chișinău, potrivit datelor oferite de Î.M. Regia “AUTOSALUBRITATE”, în anul 2020 din municipiul Chișinău au fost colectate și transportate 1830 mii m3 deșeuri, sau 190,8 mii tone, din care la poligonul de deșeuri din Țînțăreni au fost depozitate 174,5 mii tone și doar 16,3 mii tone sau 8,5 % au fost sortate pentru reciclare.  

Agenda 2030 abordează aceste probleme prin modernizarea sistemului de transport, ca să poată conecta mai bine orașele și așezările umane și ca să devină accesibil, inclusiv din punct de vedere financiar și durabil, pentru a asigura că toți cetățenii din Moldova beneficiază de procesul de urbanizare. De asemenea, sporirea accesului la spațiile verzi și publice, reducând astfel impactul negativ al orașelor asupra mediului pe cap de locuitor, precum și reducând pierderile economice directe cauzate de dezastre, sunt câteva dintre scopurile acestui obiectiv.

În același timp, gestionarea deșeurilor protejează durabilitatea vieții urbane protejând orașele și comunitățile de contaminare cu viruși care s-ar răspândi în lipsa colectării și stocării corespunzătoare a deșeurilor. Deoarece depozitele de gunoi necontrolate provoacă mirosuri și răspândesc  viruși, gestionarea deșeurilor solide are drept scop combaterea acestor probleme pentru a crește calitatea vieții în orașe și a-l face sigur, curat și plăcut. Scăderea impactului deșeurilor solide asupra mediului urban este una dintre priorități.

Obiectivul 12: Consum și producție responsabile

Moldova duce lipsă de un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, în mod deosebit a celor periculoase, în conformitate cu cerințele internaționale. Această problemă este și mai acută în regiunile rurale, unde nu sunt destule locuri pentru stocarea deșeurilor. Ca dovadă, conform datelor BNS, pentru perioada 2005- 2018 se atestă o creștere cu 48 % a cantității de deșeuri periculoase (toxice) formate anual. Doar pentru perioada anilor 2017 și 2018, a fost raportată o o creștere a cantității de deșeuri generate, de la 1511 tone în 2017 la 4254 tone în anul 2018.

Atingerea succesului în inițiativele privind deșeurile în conformitate cu ierarhia acestora necesită o transformare crucială a mentalității de consum și a modalităților de producție. Crearea unui consumator și producător responsabil este foarte importantă pentru a realiza această schimbare și pentru a reuși în obiectivele de dezvoltare durabilă. Aceasta este o adevărată provocare pentru producători, care aduc produsele pe piață, în același timp, este și alegerea responsabilă a consumatorilor ce produs să aleagă. Responsabilitatea extinsă a producătorului (REP) sunt acțiunile în care ei poartă responsabilitatea față de produsul lor până la sfârșitul ciclului de viață al acestuia și sunt de acord să accepte produsul pentru reciclare după utilizare, așa-numitul sistem de preluare. Atunci când producătorii își asumă responsabilitatea de a prelua și reutiliza deșeurile asociate cu produsele lor, acest lucru îi motivează să caute soluții mai bune pentru proiectarea ambalajului produselor, să folosească pachete mai ușor reciclabile sau reutilizabile și să acorde mai multă atenție produselor pe care le fabrică. Între timp, este necesar de fortificat eforturile și agenda de acțiuni pentru a reuși cu realizarea unor indicatori relevanți pentru care la moment nu sunt vizibile rezultate și anume ce ține de companii eco-eficiente (cu consum rațional de resurse) achiziții publice ecologice și existența în curricula școlară a disciplinei despre dezvoltare durabilă. 

Obiectivul 13: Acţiunea asupra climei

Secetele sunt cele mai devastatoare pericole legate de schimbările climatice, cauzând în anul 2012 pierderi directe în valoare de aproximativ 6 % din PIB. În Agenda Globală 2030, obiectivul propriu-zis se axează pe adaptabilitatea și promovarea rezilienție la schimbările climatice. În același timp, trebuie luat în considerare și impactul deșeurilor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). . În primul rând, depozitele de gunoi necontrolate sunt sursa emisiilor de gaze cu efect de seră precum metanul și dioxidul de carbon care sunt generate prin aruncarea resturilor alimentare.

Emisiile provenite de la depozitele de gunoi au atins deja 1,6 miliarde de tone de dioxid de carbon, 5 % din totalul GES în 2016. Conform estimărilor, dacă eliminarea actuală a deșeurilor solide va continua în același ritm, până în 2050, 2,6 miliarde de tone de GES vor fi atribuite emisiilor din depozitele de gunoi (The World Development Report 2018, p.5 (WDR 2018)). Gestionarea deșeurilor solide poate avea un impact asupra atenuării schimbărilor climatice prin reducerea gazelor cu efect de seră, asta în cazul dacă vor fi oferite soluții pentru eliminarea și depozitarea corectă a deșeurilor în vederea reducerii emisiilor respective.

În Moldova, sectorul energetic are cea mai mare contribuție la emisiile naționale de GES, cu o pondere medie de 81,5 % în 1990 și 68,1 % în 2016. Sectorul agricol este al doilea contribuabil la emisii având o pondere medie anuală de 12 % în anul de bază și crescând la 17 % în anul 2016. Procesele industriale și utilizarea produselor îi revine 3 % în 1990 și 5 % în 2016, iar sectorul deșeuri emite 3 % pentru anul 1990 și a crescut până la 10 % în anul 2016. Un alt impact indirect asupra prevenirii schimbărilor climatice este lupta împotriva defrișărilor, care poate fi realizată prin reciclarea hârtiei pentru a reduce cererea fibrelor de lemn (UNEP, 2013, p.28). Potrivit agenţiei „Moldsilva”, fondul forestier naţional ocupă 12,7 % din teritoriul ţării (pentru comparaţie: în medie în Europa – 29 %, în UE – 44 %, în lume – 31 %). Dacă în 2007 au fost defrișate aproximativ 18 000 de hectare de pădure, în 2017 s-a ajuns la aproape 32 000 de hectare forestiere defrișate într-un singur an.

Obiectivul 14: Viața sub apă

Problema poluării oceanelor cu plastic și microplastic este una dintre cele mai mari provocări care trebuie de abordat, deoarece poluarea apelor generează o serie de probleme. Interzicerea poluării mării este subiectul numeroaselor convenții internaționale care protejează resursele marine de poluarea deșeurilor. Această problemă a fost atinsă de fundația Ellen MacArthur la Forumul Economic Mondial din 2016 din Davos, afirmând că aproximativ opt milioane de tone de plastic se află în ocean și dăunează animalelor marine. Scopul gestionării deșeurilor este de a proteja oceanele de deșeuri periculoase și ne biodegradabile și de a preveni aruncarea plasticului în apă. Organizația Națiunilor Unite a stabilit câteva Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru a reduce cantitatea totală de deșeuri, ghidată de principiul „reduce, reutilizează, reciclează”, care are drept scop diminuarea efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului.

La rândul ei, Moldova trebuie să prevină și să reducă semnificativ poluarea suprafețelor de apă, inclusiv a râurilor din activitățile la sol. Râul Nistru se scurge direct în Marea Neagră, pe când râul Prut se scurge în Dunăre. De asemenea, Republica Moldova are scopul să prevină pescuitul excesiv și eradicarea pescuitului ilegal, nereglementat și nedeclarat. Ceea ce ține de impactul pozitiv al gestionării deșeurilor, acesta are drept rezultat economisirea resurselor virgine și încetinirea epuizării resurselor naturale. Totodată, aici se ia în calcul și lupta împotriva defrișărilor și recuperarea fâșiilor forestiere protective de pe malul râurilor și a bazinelor acvatice.

Obiectivul 17: Parteneriate pentru obiective

Acest obiectiv are scopul să consolideze mobilizarea resurselor pentru a îmbunătăți capacitatea națională de colectare a impozitelor și altor venituri, precum și de a încuraja și promova parteneriatele eficiente publice, public-privat și cu societatea civilă. Prin consolidarea inițiativelor existente și susținerea consolidării capacității statistice, măsurările progresului cu privire la dezvoltarea durabilă.

În același timp, problemele privind deșeurile necesită o abordare completă și o colaborare la nivel global și local. Parteneriatul global este esențial pentru a împărtăși responsabilitatea și experiența sa, pentru a sprijini economiile în curs de dezvoltare să facă față ritmului de generare a deșeurilor. Problemele privind deșeurile necesită colaborarea între mulți actori, inclusiv guverne, companii și consumatori. Doar dacă toate părțile interesate vor acționa într-un mod mai atent și colaborativ în ceea ce privește consumul de resurse, se poate realiza o dezvoltare durabilă.

Toate obiectivele sunt interconectate – de multe ori cheia succesului într-un domeniu va implica abordarea unor aspecte mai frecvent asociate cu alt domeniu. Drept exemplu este managementul deșeurilor, așa cum am menționat și mai sus. Realizarea unui obiectiv îl completează pe altul, iar cel de-al doilea pe al treilea, al treilea pe al patrulea și tot așa până la 17, generându-se o reacție înlănțuită. Cu toții putem contribui la declanșarea acestei reacții, iar pentru început e necesar să întreprindem măcar acțiunile de repartizare a gunoiului la inscripțiile: „plastic”, „hârtie” și „deșeuri menajere”.

Articolul este realizat în cadrul Proiectului „Statistica deșeurilor – facilitator cheie pentru economia circulară” finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), din fondurile Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (ADC).

[1] (https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6978 ).