24 martie – ziua în care un Dezastru a accelerat Raportarea de sustenabilitate

Termenul ESG și raportarea de sustenabilitate sunt tot mai cunoscute în Republica Moldova, mai des utilizate la nivel global, tendința fiind creșterea numărului de reglementări ESG, precum și numărului de companii care se conformează și raportează ESG.

Totul a începul în anii 70 al secolului precedent, odată cu investițiile responsabile social (SRI – Socially Responsible Investing) – care au apărut ca o modalitate prin care investitorii își aliniază portofoliile cu valorile lor. A devenit tot mai popular prin anii 80, ca ulterior să evolueze către mai mult cunoscutul termen responsabilitatea socială corporativă (CSR – Corporate Social Responsibility) care s-a concentrat mai mult pe probleme sociale, transparență, responsabilitate și respect față de investitori, angajați, consumatori și parteneri de afaceri.

La un moment dat, se promova conceptul de rentabilitate triplă, prin promovarea termenului de 3P: persoane (People), planetă (Planet) și profit (Profit). (PS: Nu are are nici o legătură cu 4P din Marketing).  Conceptul de rentabilitate triplă (TBL – Triple Bottom Line) sugerează că rezultatele afacerii nu pot fi măsurate doar prin rezultatul financiar. În schimb, trebuie să se ia în considerare și bunăstarea oamenilor și a planetei. Aceasta înseamnă că organizațiile care adoptă cadrele TBL sunt responsabile în fața tuturor părților interesate, nu doar a acționarilor.[1]

Raportarea de sustenabilitea evolua cu pași mărunți, fără a fi careva standarde globale și se raporta ESG de către companii pentru satisfacerea fondurilor de investiții care doreau săși diversifice portofoleul de investiții în investiții mai verzi sau că așa era la modă.

Însă totul s-a schimbat pe 24 martie 1989 cînd a avut loc unul din cele mai mari dezastre ecologice provocate de om – naufragiul Exxon Valdez[2]. Incidentul s-a petrecut după ce un petrolier all companiei Exxon Corporation, Exxon Valdez, a eșuat pe reciful Bligh în timpul unei călătorii din Valdez, Alaska, până în California.

Eforturile întârziate de a limita scurgerea, vânturile și valurile puternice în mod natural au dispersat aproape 11.000.000 de galoane (41.640 tone) de țiței care s-au deversat în ocean. Deversarea a poluat în cele din urmă 1.300 de mile (2.092 de kilometri) de coastă, precum și apele adiacente. Scene terifiante de la fața locului arătau cît de neajutorată și afectată a fost fauna sălbatică.

Mii de muncitori și voluntari au ajutat la curățare după scurgerea de petrol, iar Exxon a oferit fonduri de 2,1 miliarde de dolari.

În ciuda acestor eforturi de curățare, deversarea a exterminat multe animale sălbatice native, inclusiv somon, hering, vidre de mare, vulturi pleșuvi și balene ucigașe.

În rezultatul acestei tragedii, cel mai mare dezastru ecologic provocat de om pînă atunci, în același an (1989) a fost creată Coaliția pentru Economii Responsabile față de Mediu (CERES – Coalition for Environmentally Responsible EconomieS), o organizație non profit care pledează pentru practici de afaceri etice și durabile din punct de vedere al mediului.

CERES a fost fondată cu convingerea că companiile ar trebui să adopte o atitudine proactivă cu privire la problemele de mediu, deoarece influența lor asupra deciziilor și comportamentelor umane o depășește adesea pe cea a guvernelor. Cu toate acestea, dezastrul a adus schimbări pozitive în responsabilitatea corporativă, și raportarea de sustenabilitate. Dezastrul a dus la crearea celor 10 principii de bază CERES.

10 Principii CERES

1. Protecția biosferei

2. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

3. Reducerea și eliminarea deșeurilor

4. Conservarea energiei

5. Reducerea riscului

6. Produse și servicii sigure

7. Refacerea mediului înconjurător

8. Informarea publicului

9. Angajamentul managementului

10. Audituri și rapoarte

În continuare, CERES a stat la baza creării în 1997 a primului standard ESG și anume GRI – Global Reporting Initiative, primul standard fiind definitivat în anul 2000 (“odată cu depășirea problemei anului 2000,  cunoscută ca eroarea Y2K”).

Ulterior au fost elaborate alte cîteva zeci de standarde și inițiative ESG, printre care UNGC, CDP, PRI, CDSB, ISO 26000, ODD, TCFD, cele mai recente fiind CSRD, ESRS și IFRS Sustainability.

Standardul GRI rămîne unul din cele mai utilizate la nivel global, fiind defapt și unul din cele mai mature, circa 10 mii de companii din peste 100 de țări utilizează GRI. Potrivit Sondajului KPMG de raportare de sustenabilitate din 26 octombrie 2022, 78% dintre cele mai mari 250 de companii din lume după venituri (G250) și 68% dintre primele 100 de afaceri din 58 de țări (5.800 de companii cunoscute sub numele de N100) au adoptat standardele GRI pentru raportare.

Standardele GRI sunt accesibile tuturor celor ce doresc să le utilizeze pe situl www.globalreporting.org/. În Republica Moldova la moment au fost identificate cîteva companii mari ce utilizează GRI în raportarea de sustenabilitate: TransOil, Moldcell și MAIB. 

În concluzie, putem afirma că un dezastru ecologic care a primit o atenție majoră negativă a condus la schimbări majore la nivel global, la schimbare de comportament și accelarea raportării de sustenabilitate, dezvoltarea ESG cum îl cunoaștem noi azi.

Morala acestui articol este că – omenirea trebuie să învețe din această lecție (dezastrul Exxon Valdez) și să nu aștepte un dezastru major să se întîmple, să fie vizibil precum scenele terifiante cu fauna sălbatică din Alaska, pentru ca ulterior să ia atidudine. Omenirea trebuie să fie mai proactivă cu referință la problemele majore de mediu, în special probleme legate de tripla criză globală – schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității.

[1] https://www.ibm.com/think/topics/triple-bottom-line

[2] https://www.britannica.com/event/Exxon-Valdez-oil-spill