Dezvoltarea competențelor verzi în rândul angajaților din sectorul DASGDAD!

În premieră pentru țară, sub egida unei echipe de experți din cadrul A.O. Centrul de instruire și consultanță „E-CIRCULAR”  a fost realizat Studiul privind evaluarea pieței forței de muncă a competențelor și ocupațiilor verzi necesare în sectorul „Distribuirea apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare” din Republica Moldova, parte a proiectului „Promovarea ÎPT pentru o economie verde”, implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit – GIZ) în cadrul cooperării germane și co-finanțat de Agenția de Cooperare și Dezvoltare a Elveției (SDC).

Deși în ultimii ani au fost realizate la nivel național studii privind piaţa forţei de muncă, inclusiv a fost analizată și problema deficitului de forţă de muncă calificată, este pentru prima data când se realizează o analiză a sectorului DASGDAD (E: Distribuția Apei; Salubritate, Gestionarea Deșeurilor, Activități de Decontaminare), fiind considerat drept un sector cheie pentru o economie verde.  Astfel, obiectivele studiului au constat din:

• Analiza ocupațiilor relevante existente și potențiale noi necesare sectorului DASGDAD;
• Constatarea situației din prisma necesităților și tendințelor de resurse umane în sectorul analizat;
• Analiza cererii și ofertei forței de muncă în conformitate cu cerințele pieței muncii;
• Cartografierea ofertei educaționale;
• Evaluarea potențialului pentru dezvoltarea ocupațiilor și competențelor verzi în acest sector la nivel național.

Sectorul DASGDAD este parte a Industriei naționale alături de Industria extractivă, Industria prelucrătoare și Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat. Ponderea acestui sector în formarea PIB-ului național, este de 0,8%, activitatea fiind susținută de 607 întreprinderi active în acest sector, din care 464 cu activitate de bază și alte 143 cu activitate secundară.

Spre deosebire de alte sectoare din economia națională, sectorul DASGDAD joacă un rol foarte important în menținerea unui echilibru socio-economic și de mediu durabil, fiind direct și indirect interconectat cu fiecare din sectoarele economiei naționale. Fapt pentru care, nivelul de dezvoltare, dotare și desigur calitatea competențelor în special verzi ale angajaților din sector se reflectă direct asupra rezultatelor indicatorilor verzi contorizați la nivel național (ex. cantitatea de deșeuri generate, ape epurate, deșeuri reciclate, etc).

Resursa cea mai importantă prin care se implementează sistemele de management în domeniul studiat este resursa umană formată și care deține competențe și deprinderi în concordanță cu cerințele specifice sectorului analizat.  Practic toți agenții economici din domeniu întâmpină dificultăți  la acest capitol, relatând că este greu sau foarte greu de selectat personalul necesar.

Cercetarea în acest domeniu, scoate în vizor că noțiunea de „competențe verzi” nu este conștientizată corect de către foarte mulți agenți economici din domeniu și chiar de instituțiile de învățământ care formează cadre calificate pentru sector. Situația dată se explică și prin aceea că noțiunea de „competențe verzi” este una relativ nouă și de cele mai multe ori nu este integrată în fișele de post al personalului antrenat în activități care descriu sectorul DASGDAD.  Pe de altă parte, companiile intervievate recunosc necesitatea dezvoltării continue a competențelor/abilităților în rândul angajaților săi. Printre cei mai importanți factori, care influențează considerabil decizia angajatorilor în acest domeniu este  implementarea RSC (Responsabilitatea Social Corporativă) – 14%, urmat de prevederile legislației privind schimbările climatice sau problemele de mediu – 13%. Într-o anumită măsură decizia la fel este condiționată de cerințele impuse pentru efectuarea evaluării impactului de mediu – 46 % și  introducerea de noi standarde de mediu (ISO sau EMAS) – 43%. O prezentare mai amplă cu privire la aspectele care impun dezvoltarea de noi abilități/competențe la angajați.

O economie verde înseamnă bunuri și servicii produse cu mai puțină energie, mai puține materii prime și emisii scăzute de dioxid de carbon. Această definiție se aplică tuturor activităților economice și implică modificări structurale la nivelul tuturor sectoarelor și al ocupațiilor, odată cu apariția sau creșterea cererii de noi ocupații ecologice. Totuși, cea mai necesară schimbare este „înverzirea” celor existente deja. Aceasta înseamnă noi seturi de competențe care impun actualizări ale programelor de învățare și formare sau chiar introducerea de noi calificări la toate nivelele de educație și de formare. Adoptarea și diseminarea tehnologiilor curate necesită abilități în aplicarea, adaptarea și întreținerea tehnologiei. De asemenea, competențele sunt esențiale pentru economii și întreprinderi, lucrători și antreprenori, pentru a se adapta rapid schimbărilor impuse de noile politici de mediu, de fenomenul schimbărilor climatice, deficitul de resurse naturale, etc.

La ziua de azi, din păcate, lipsa acestor competențe este deja recunoscută drept un blocaj major în sectoare precum energia regenerabilă, eficiența energetică, gestionarea deșeurilor, gestionarea resurselor de apă, construcții, servicii de mediu, producție, etc.  Potrivit Studiului privind evaluarea pieței forței de muncă a competențelor și ocupațiilor verzi necesare în sectorul „Distribuirea apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare”, peste 70 % din angajații sectorul DASGDAD sunt antrenați în activitățile sub-sectoarelor E36: Captarea, tratarea și distribuția apei și E37: Colectarea si epurarea apelor uzate. Deși în mare parte, acest sub-sector este reprezentant de forță de muncă calificată, aceștia nu dețin suficiente competențe (ex. competențe cheie, tehnice și comportamentale) necesare unui sector verde. Lipsa acestor competențe, suplimentar la tehnologiile învechite și o infrastructură modestă (ex. 29,3% din populația Moldovei este conectată la un sistem de canalizare centralizat, din care 64,1% în mediul urban și doar 2,8% în mediul rural), rezultă în pierderi nejustificate a resurselor limitate de apă în procesul distribuției și tratarea necorespunzătoare a apelor epurate la nivel național. Alte două sub-sectoare sensibile analizate sunt E38:Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor  reciclabile și E39: Activități și servicii de decontaminare, cu un număr mai mic de angajați comparativ cu E36 și E37, dar din care peste 90 % o reprezintă forța de muncă necalificată.

Cercetarea realizată prin acest studiu, inclusiv sinteza cadrului legal la nivel național confirmă că deși avem stabilite obiective mai mult sau mai puțin ambițioase, nu toate includ o creștere economică verde. Nu se regăsește clar conexiunea obiectivelor trasate cu necesitatea dezvoltării competențelor ecologice și a sprijinului pentru ocuparea forței de muncă în sectoare potențiale verzi, precum este și sectorul DASGDAD. Până la moment, în Republica Moldova nu există o anticipare clară a competențelor profesionale sau prognoze ale creării de locuri de muncă verzi, iar ponderea nivelului de calificare a capitalului uman în sectorul analizat, în special la categoria gestionare deșeuri, reprezintă un risc major la adresa sustenabilității acestui sector și nemijlocit posibilitatea atingerii obiectivelor naționale stabilite pentru anii următori. Dar chiar și în contextul în care, o proporție importantă din forța de muncă activă o reprezintă inginerii și muncitorii calificați, dacă muncitorii nu își continuă îmbunătățirea calificării lor și nu se specializează, nivelul de pregătire de bază riscă să nu fie suficient pentru asigurarea succesului.   Prin urmare, pornind de la experiența internațională în domeniu, este necesar să abordăm corect și strategic multitudinea  provocărilor de mediu cu care ne confruntăm la nivel național și anume prin a canaliza eforturile și resursele spre a asigura sectoarele cheie precum este și DASGDAD cu forță de muncă suficientă, recalificată cu competențe și productivitate îmbunătățite, în ritm cu progresul tehnologic, noi inovații, dar şi în raport cu tendințele demografice.

În această ordine de idei,  investițiile în competențele forței de muncă ar trebui privite ca un beneficiu, și nu doar ca un cost.

Studiu Evaluare forța de muncă