Popularitatea economiei circulare crește, însă implementarea sa lasă de dorit!

Conform ultimului raport al Circular Economy Foundation, intitulat  “The Circularity Gap Report 2024” (ro: Raportul despre Decalajul Circularității 2024), se observă o tendință îngrijorătoare: deși discursurile despre economia circulară sunt din ce în ce mai frecvente, omenirea întreprinde tot mai puține acțiuni concrete pentru a se conforma principiilor acesteia. Chiar dacă termenul Economie Circulară este pe buzele tuturor, circularitatea la nivel global este în declin. În ultimii 5 ani, discuțiile, dezbaterile și articolele care abordează acest subiect au crescut aproape de 3 ori, reflectând o conștientizare și un interes sporit față de acest model economic. Cu toate acestea, majoritatea materialelor care intră în economie sunt noi, iar proporția materialelor reciclate scade an de an. Ponderea materialelor secundare consumate de economia globală a scăzut de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023 – o scădere de 21% pe parcursul ultimilor 5 ani. Această reducere a avut loc în timp ce cantitatea totală de materiale consumate de economia globală a crescut semnificativ. În ultimii 5 ani, omenirea a consumat peste jumătate de trilion de tone de materiale, aproape la fel de mult ca întreaga cantitate consumată în secolul al XX-lea.

Aceste date prezintă un adevăr dur dar ignorat de mulți: chiar dacă economia circulară a devenit un „megatrend”, un subiect tot mai des abordat în discursuri, politici și stabilirea de obiective, eforturile de reducere a emisiilor și promovarea utilizării materialelor secundare sunt mai degrabă declarații de intenție decât acțiuni concrete. Această tendință ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la posibile campanii de greenwashing ale celor care fac astfel de afirmații.

Schimbarea pozitivă se bazează pe guverne, actori financiari și cetățeni!

Teren de joc politic echilibrat – prin introducerea de politici și dezvoltarea unui cadru legal care să încurajeze practicile circulare și să le penalizeze pe cele dăunătoare.

O economie justă – prin adaptarea politicii fiscale pentru a crea prețuri reale și asigura finanțarea soluțiilor circulare.

Expertiză și competențe circulare – prin asigurarea faptului că lucrătorii sunt împuterniciți, în timp ce oportunitățile circulare sunt distribuite în mod echitabil în cadrul și între societăți.

Raportul propune mai multe recomandări pentru implementarea politicilor de economie circulară. Aceste recomandări sunt adaptate pentru diferite nivele de dezvoltare a țărilor analizate.

Pentru țările în curs de dezvoltare, în cazul de față, Republica Moldova, raportul prezintă câteva domenii cheie care pot juca un rol crucial în tranziția spre economia circulară:

SECTORUL ALIMENTAR

1. Politici naționale pentru a reduce risipa alimentară și încuraja alegeri sănătoase;
2. Stimulente economice și reglementări legislative pentru a sprijini agricultura regenerativă și gestionarea holistică a terenurilor;
3. Protejarea și încurajarea fermierilor care practică agricultura regenerativă;
4. Direcționarea subvențiilor de la agricultura industrială către agricultura sustenabilă;
5. Creare de fonduri pentru o tranziție echitabilă, care să ajute la atenuarea riscurilor și să faciliteze schimbările în practicile agricole.

PRODUCȚIA DE BUNURI

• Eliminarea barierelor care stau în calea producției circulare prin stabilirea de ținte clare și obligatorii și alinierea stimulentelor;
• Investiții în programe de dezvoltare a competențelor, cu accent pe lucrătorii vulnerabili la tranziție;
• Configurarea sistemelor de cartografiere a competențelor necesare pe întreg lanțul valoric;
• Încurajarea schimburilor între instituțiile de învățământ profesional și industrie;
• Promovarea dialogului social și a parteneriatului în planificarea, proiectarea și implementarea politicilor naționale și sectoriale.

“Succesul este condiționat de educarea și instruirea adecvată a oamenilor, inclusiv a grupurilor vulnerabile, care să beneficieze de locuri de muncă decente.”