Tratatul global împotriva poluării cu plastic – șansa pentru un viitor cu mai puțin plastic (Geneva INC 5.2). Moldova este în lista țărilor ambițioase

La Geneva, se negociază începînd cu 5 august un acord ONU împotriva deșeurilor din plastic. Blocajul: ar trebui limitată producția de plastic sau reciclăm mai mult?

Delegaţii din peste 180 de ţări au la dispoziţie 10 zile pentru a ajunge la cea mai bună formă a primului tratat global care abordează flagelul poluării cu plastic ce amenință să sufoce planeta. Discuţiile de la Geneva se anunţă extrem de dificile din cauza tensiunilor geopolitice şi comerciale. Reprezentanţii industriei petrochimice şi companiile care se ocupă cu îmbutelierea în sticle de plastic vor încerca să pună cât mai multă presiune în negocieri. Peste 600 de ONG-uri care militează pentru păstrarea biodiversităţii urmăresc dezbaterile.

După ani de zile de dispute, blocaje, versiuni intermediare cu mii de comentarii, ratarea semnării tratatului în toamna anului 2024 la Busan (Coreea de sud), negocierile pentru un acord internațional împotriva poluării cu plastic au fost reluate pe 5 august 2025, în cadrul sesiunii INC‑5.2. Lideri din peste 170 de țări s-au reunit la Palais des Nations din Geneva pentru a decide soarta unui tratat global. În joc nu este doar un text de lege, ci viitorul unui ecosistem sufocat de deșeuri plastice.

Tratatul global urmărește să abordeze întregul ciclu de viață al plasticului – de la extracția materiilor prime și producție, până la consum, colectare, reciclare și eliminare. Ținta: un acord internațional, obligatoriu din punct de vedere legal, care să oprească escaladarea crizei globale a plasticului.

Documentul de lucru este o versiune „revizuită și raționalizată” a proiectului elaborat în urma sesiunii din Busan (decembrie 2024). Această versiune conține încă opțiuni divergente pe teme cheie, cum ar fi: niveluri de ambiție, mecanisme de finanțare, reglementări de producție, obligații legale și clauze de aplicare.

Printre temele esențiale se numără: ar trebui limitată producția de plastic? Cum poate fi îmbunătățită gestionarea produselor și substanțelor chimice din plastic periculoase pentru sănătate? Și ce sprijin financiar vor primi țările în curs de dezvoltare pentru a pune în aplicare acordul?

La nivel global, se produc anual 413 milioane de tone de plastic — suficient cât să umple peste o jumătate de milion de bazine olimpice. Doar aproximativ 9% din aceste deșeuri sunt reciclate la nivel mondial. Restul este incinerat, ajunge în gropi de gunoi sau în mare, poluează solurile, afectează fauna și dăunează sănătății umane. Microplasticele sunt acum detectabile peste tot în lume — inclusiv în corpul uman.

Cine şi ce își dorește să obțină? Două mari tabere

Negocierile sunt dominate de un conflict de viziune între două tabere:

Țările mari producătoare de combustibili fosili, inclusiv Arabia Saudită, Rusia, Iran, China and SUA, se opun oricăror plafonări ale producției. Ele promovează o abordare voluntară, axată pe reciclare, reutilizare și inovare tehnologică în materie de gestionare a deșeurilor. Industria plasticului și statele care beneficiază în mod deosebit de pe urma acesteia prezintă criza plasticului mai degrabă ca pe o problemă a gestionării deficitare a deșeurilor. Ele susțin că acordul ar trebui să se concentreze pe colectarea plasticului, informarea consumatorilor și creșterea ratelor de reciclare.

Coaliția pentru Ambiție Înaltă (High Ambition Coalition) – un bloc format din state membre ale UE (inclusiv și Republica Moldova), insule mici, țări africane și sud-americane – pledează pentru reducerea producției de plastic virgin, eliminarea plasticului de unică folosință și controlul substanțelor toxice pe întreg ciclu de producere și consum al plasticului. Ei cer ținte globale clare și măsuri obligatorii.

„Poluarea cu plastic dăunează ecosistemelor, poluează oceanele și râurile noastre, amenință biodiversitatea, afectează sănătatea umană și îi împovărează pe cei mai vulnerabili. Urgenţa este reală, dovezile sunt clare şi responsabilitatea este a noastră”, a declarat diplomatul ecuadorian Luis Vayas Valdivieso, care prezidează dezbaterile.

Sursa: EcoDigital AO, locația parcul Valea Morilor 2023, imagine realizată în cadrul activității de Plogging, proiectul FugidePlastic. Mai multe here

Presiune din partea oamenilor de știință, ONG-uri și cetățeni

Vocea societății civile a fost puternică încă din primele ore ale zilei de 5 august. ONG-uri precum Greenpeace, WWF, GAIA și Break Free From Plastic au cerut ca tratatul să includă o reducere cu 75% a producției globale de plastic până în 2040 și o interzicere progresivă a produselor de unică folosință.

O sculptură uriașă din plastic, intitulată „Povara Gânditorului”, a fost instalată în fața ONU Geneva, ca simbol artistic al crizei globale a poluării cu plastic. Realizată de Benjamin Von Wong, lucrarea însoțește negocierile tratatului internațional împotriva poluării plastice (INC‑5.2).

sursa: Di Nolfi/Keystone via AP

Puterea lobby-ului din industria plasticului

La Geneva sunt așteptați, pe lângă echipele de negociere ale țărilor, și sute de reprezentanți ai intereselor din industria plasticului și a chimicalelor.

„Soluțiile pot funcționa doar prin colaborare și cooperare atât cu societatea civilă, cât și cu mediul economic”.

„Experiența mea personală este că, în ultimii ani, au existat tot mai multe eforturi de lobby și tentative de subminare a științei în domeniul materialelor plastice”, spune Bethanie Carney Almroth, ecotoxicolog la Universitatea din Göteborg, Suedia, care studiază efectele nocive ale substanțelor chimice din masele plastice.

16.000 substanțe chimice sunt asociate cu producția de plastic. Dintre acestea, 4.200 sunt dăunătoare, iar aproximativ 10.000 sunt, în mare parte, insuficient cercetate.

Judecând după numărul participanților, influența industriei asupra negocierilor este semnificativă. Anul trecut la Busan, au fost prezenți mai mulți lobbyiști decât toți delegații statelor membre ale Uniunii Europene la un loc. Potrivit oamenilor de știință, industria încearcă să discrediteze cercetarea științifică prin studii proprii, părtinitoare, care să inducă îndoieli asupra credibilității concluziilor științifice.

În schimb, organizația Plastics Europe declară că membrii săi recunosc importanța științei independente. „Asigurarea unui dialog bazat pe dovezi și a unor decizii fundamentate pe date este esențială pentru găsirea celor mai eficiente soluții”, a afirmat Janssens din partea asociației europene a industriei plasticului.

Poziția Uniunii Europene: tratat ambițios și obligatoriu

Într-un comunicat oficial, Comisia Europeană a reafirmat că susține un tratat puternic, cu măsuri obligatorii privind:

• reducerea producției și consumului de plastic,
• eliminarea aditivilor toxici,
• reglementarea produselor de unică folosință,
• sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare prin finanțare și transfer de tehnologie.

Companiile cer reguli clare

Surprinzător pentru unii, mai multe companii globale – printre care PepsiCo, Coca‑Cola, Walmart și L’Oréal – reunite în Coalition for a Global Plastics Treaty, cer un tratat ambițios și clar.

„Reglementările inconsistente generează costuri și haos. Avem nevoie de un cadru legal global care să creeze condiții egale de concurență și să încurajeze inovația în ambalaje sustenabile.” – se arată în declarația coaliției.

Negocierile continuă până pe 14 august, cu sesiuni închise pe subgrupuri tematice și sesiuni plenare la final. La capătul acestui proces, comunitatea internațională ar putea avea un tratat istoric – sau, din contră, un eșec notabil într-o criză de mediu fără precedent.

*Lista țărilor ambițioase (sursa GAIA):

• 103 țări au semnat o declarație în sprijinul Declarației privind polimerii plastici primari (inclusiv Moldova).
• 85 de țări au semnat o declarație „Standing Up for Ambition” (Apărând ambiția), subliniind angajamentul lor comun față de un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic care să consacre obiective de reducere, eliminarea treptată a substanțelor chimice nocive, o tranziție justă și un mecanism financiar echitabil (inclusiv Moldova).
• 94 de țări au semnat o Declarație privind produsele din plastic și substanțele chimice care prezintă motive de îngrijorare. (inclusiv Moldova)
• 100 de țări au semnat o propunere de text pentru adoptarea unui obiectiv de reducere a producției de plastic (inclusiv Moldova).