Spre ZERO deșeuri în modă și textile: Susținem prin strategii, dar descurajăm prin acțiuni

Ziua Internațională “Zero Deșeuri” sărbătorită pe 30 martie și facilitată în comun de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Programul ONU pentru Așezările Umane (ONU-Habitat), subliniază importanța consolidării gestionării deșeurilor la nivel global și necesitatea de a promova modele durabile de consum și producție pentru a aborda criza poluării cu deșeuri.
Conform Monitorului Global al Deşeurilor 2024, la nivel global se generează 2,3 miliarde tone de deșeuri municipale solide. Datorită creşterii economice şi a populaţiei şi dacă nu se iau măsuri urgente, se prognozează o creştere cu 56% acestor deşeuri, respectiv 3,8 miliarde tone până în 2050.

Tema din acest an, “Către zero deșeuri în modă și textile”, se concentrează pe necesitatea urgentă de a lua măsuri pentru a reduce impactul deșeurilor textile și promova sustenabilitatea și circularitatea. În fiecare an, la nivel global sunt generate aproximativ 100 milioane tone de deșeuri textile. Producția globală de textile și îmbrăcăminte s-a dublat în ultimii 20 de ani, atingând un nivel record de 116 milioane tone în 2022 (de la 8,3 kg/persoană în 1975 până la 19 kg/persoană în 2022).

Deșeurile textile în Republica Moldova

La nivel național impactul de mediu al acestui sector practic nu a fost analizat până la moment, respectiv nu există prevederi legislative care să facă responsabili producătorii față de deșeurile rezultate din produsele plasate pe piață. Republica Moldova reprezintă cel puțin în ultimii 10 ani o piața atractivă în special pentru țările UE din perspectiva importului textilelor uzate (îmbrăcăminte purtată sau uzată, alte tipuri de textile uzate). Doar în perioada 2020-2024 s-au importat 19.319 tone de îmbrăcăminte purtată/uzată sau aproximativ peste 58 milioane unități de îmbrăcăminte. Importul de îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate a fost legalizată în baza prevederilor H.G. nr. 427/2001 privind importul și comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite. Conform datelor Serviciului Vamal, Top 5 cei mai mari exportatori de haine uzate în Republica Moldova sunt:

Experiența țărilor care la fel importă haine purtate/uzate confirmă că deși sunt importate în scop de reutilizare o mare parte ajung la gropile de gunoi, deoarece nu au valoare comercială în țara care le importă, fie nu sunt potricite (mărimi care nu se potrivesc standarelor sau climei locale), fie calitatea lor este foarte proastă, sunt rupte sau murdare.

În realitate în cele mai frecvente din cazuri exportul acestor produse din țări înalt dezvoltate spre cele slab sau în curs de dezvoltare este doar o modalitate ieftină de a scăpa de ele. La nivel național nu există date oficiale despre cât din hainele second-hand importate reprezintă, de fapt, deșeuri.

„Transportarea hainelor purtate/uzate dintr-o țară în alta nu le face circulare și nu susține tranziția spre o economie circulară. Dacă inițial aceste haine ajungeau în gropile de gunoi din Occident, acum ele sfârșesc în gropile de gunoi din Republica Moldova” – Aurelia Bahnaru, A.O. E-Circular

Doar 0,3% din deșeuri textile post-consum conform datelor publicate de Agenția de Mediu sunt colectate separat.

Conform datelor publicate de Agenția de Mediu, în anul 2023 au fost colectate separat 98,69 tone deșeuri textile post-consum. În mediu conform calculelor efectuate un cetățean din Republica Moldova genereaza 12,5-13 kg deșeuri textile pe an, respectiv ar fi o cantitate totală de deșeuri textile post -consum generate la nivel național de 30391,00 tone. Reiese că separat au fost colectate doar 0,3% deșeuri textile, restul fiind aruncate în amestec, arse necontrolat, etc.

Paradoxul economiei naționale: susținem prin strategii, dar descurajăm prin acțiuni

În Strategia de Dezvoltare Economică 2030, industria textilă este identificată drept un sector cu potențial înalt de creștere accelerată, incluzivă și durabilă. Totuși, realitatea actuală scoate în evidență un paradox profund:

🔹 Importăm anual cantități masive de îmbrăcăminte uzată, ceea ce generează costuri semnificative de mediu, economice și sociale.
🔹 Aceste importuri afectează direct cererea pentru produsele industriei textile naționale, contribuind la scăderi alarmante în producție: -16% în subramura fabricării articolelor de îmbrăcăminte și -9% în cea a produselor textile.

Pe fundalul acestor provocări, în anul 2024 a fost aprobat și Programul Național de Dezvoltare Industrială pentru perioada 2024–2028, care vine cu o serie de angajamente importante. Printre sectoarele prioritare pentru susținere și ajutoare de stat se regăsește și industria textilă, alături de articolele de îmbrăcăminte fabricate local. Funcționalitatea acestor strategii va fi reală doar dacă vom trece la modul practic de la intenție la acțiune, tranziție care implică o serie de măsuri concrete:

• Implementarea mecanismului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) pentru deșeurile textile, care va responsabiliza producătorii și importatorii de produse textile să asigure gestionarea ecologică a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață, inclusiv a celor purtate/uzate.
• Crearea unor lanțuri valorice circulare, în care deșeurile textile sunt prevenite, refolosite sau reciclate eficient.
• Sprijinirea producătorilor autohtoni care integrează practici sustenabile, eco-design și inovații în procesele de producție.
• Dezvoltarea unei infrastructuri dedicate colectării și reciclării deșeurilor textile, pentru a susține cererea de materii prime secundare.
• Implicarea consumatorilor și a autorităților locale în promovarea unui consum responsabil și conștient.

Fără măsuri clare și urgente privind gestionarea deșeurilor textile și controlul importurilor de îmbrăcăminte uzată, obiectivele ambițioase de creștere durabilă a industriei textile riscă să rămână doar promisiuni pe hârtie. Este timpul ca politicile publice, măsurile economice și comportamentul consumatorilor să fie aliniate într-o direcție comună: revitalizarea și ecologizarea industriei textile naționale.