Actul privind economia circulară și rolul ECESP: Europa trece de la ambiție la implementare

E-Circular a participat la Conferința anuală ECESP 2026: „A competitive and fair circular Europe: The ambition at the heart of the Single Market”

În perioada 22–23 aprilie 2026, E-Circular a participat la Conferința anuală a European Circular Economy Stakeholder Platform (ECESP), organizată la Bruxelles. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European, Comitetului Economic și Social European, mediului de afaceri, sectorului financiar, societății civile, regiunilor și rețelelor europene active în domeniul economiei circulare. ECESP este o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Comitetului Economic și Social European, una dintre cele mai importante platforme europene de dialog în domeniul economiei circulare. Conferința a avut loc într-un moment important: pregătirea viitorului Circular Economy Act (Actul privind economia circulară), așteptat să devină un element central al cadrului european pentru consolidarea pieței unice și reducerea fragmentării actuale.

Actul privind economia circulară: de la reciclare la competitivitate și securitate economică

Un mesaj puternic al conferinței a fost că economia circulară nu mai este doar o politică de mediu. Ea devine tot mai clar o politică de competitivitate, securitate economică și autonomie strategică.

Viitorul Act privind economia circulară este așteptat să susțină piața unică pentru materii prime secundare, să crească oferta de materiale reciclate de calitate și să stimuleze cererea în întreaga UE. Rata de circularitate a economiei europene a stagnat practic în ultimii 15 ani, iar fragmentarea pieței unice creează costuri suplimentare și limitează dezvoltarea lanțurilor valorice circulare.

Briefingul EPRS confirmă că viitoarea inițiativă trebuie să răspundă unor provocări structurale: securitatea materialelor, dependența de materii prime critice, lipsa unor criterii armonizate pentru statutul de „end-of-waste” și necesitatea de a crea condiții economice reale pentru utilizarea materialelor reciclate.

Europa nu trebuie să mai vorbească despre „deșeuri” doar ca problemă, ci despre resurse. În special pentru electronice, baterii, textile, ambalaje, construcții sau materii prime critice, economia circulară poate reduce dependențele externe și crea noi oportunități industriale.

Piața unică pentru materii prime secundare

O temă centrală a fost necesitatea creării unei piețe europene funcționale pentru materii prime secundare. În prezent, materialele reciclate se confruntă cu reguli diferite de la o țară la alta, proceduri administrative complexe și incertitudine privind momentul în care un deșeu devine resursă.

În sesiunea dedicată Actului privind economia circulară s-a accentuat importanța clarificării criteriilor end-of-waste, armonizării regulilor pentru reciclare și reutilizare, precum și reducerii barierelor pentru circulația materialelor secundare. Fără aceste clarificări, companiile pot fi descurajate să investească în reciclare, remanufacturare sau modele circulare de afaceri.

Economia circulară trebuie să devină economic viabilă, nu doar „corectă” din punct de vedere al mediului. Dacă materialele virgine rămân mai ieftine, iar cele reciclate sunt mai greu de utilizat, mai scumpe sau mai riscante juridic, companiile vor continua să opereze în logica economiei liniare.

ECESP: platforma care conectează politici, companii și societate

ECESP funcționează ca o platformă de conectare între politici publice, companii, regiuni, orașe, ONG-uri, experți, universități și inițiative practice.

Programul de lucru al Grupului de Coordonare ECESP pentru 2026–2028 este construit în jurul a cinci grupuri tematice: lanțuri valorice circulare, bioeconomie circulară, societate circulară incluzivă, instrumente economice și financiare pentru tranziție, și stimularea cererii pentru soluții circulare europene.

Această structură arată că economia circulară nu mai este tratată doar prin prisma reciclării. Ea este conectată cu designul produselor, lanțurile valorice, achizițiile publice, finanțarea, incluziunea socială, competențele, orașele, regiunile și competitivitatea industrială.

Un accent special a fost pus pe rolul transition brokers – actori care pot facilita cooperarea între companii, sectoare și regiuni pentru a transforma lanțurile valorice liniare în rețele circulare, prin identificarea fluxurilor de materiale, conectarea cererii cu oferta și dezvoltarea simbiozei industriale.

Finanțarea economiei circulare: de ce circularitatea este încă percepută ca risc?

Deși investițiile circulare în UE au crescut, finanțarea rămâne redusă, iar decalajul de investiții este semnificativ, mai ales în construcții, textile, baterii și vehicule.

Problema nu este doar lipsa banilor, ci și lipsa de date, lipsa unor definiții clare, incertitudinea privind modelele de business și dificultatea de a demonstra bancabilitatea proiectelor circulare. Economia circulară concurează încă cu economia liniară, care beneficiază de costuri mai mici, infrastructură existentă și reguli mai clare.

Viitorul economiei circulare depinde nu doar de reglementări, ci și de instrumente economice: achiziții publice circulare, scheme REP mai eficiente, taxe care descurajează utilizarea excesivă a resurselor virgine, stimulente pentru reparație, reutilizare și remanufacturare, precum și mecanisme de reducere a riscurilor pentru investiții.

Reutilizare, reparație și remanufacturare: mai mult decât reciclare

Reciclarea este necesară, dar nu suficientă. Pentru o economie circulară reală, trebuie dezvoltate și susținute:

• reutilizarea produselor;
• reparația;
• remanufacturarea;
• designul pentru durabilitate;
• modele de tip product-as-a-service;
• achizițiile publice circulare;
• simbioza industrială;
• extinderea duratei de viață a produselor.

În cadrul sesiunilor ECESP au fost discutate exemple din Irlanda, Flandra, Franța, Ucraina și alte regiuni europene, care arată că soluțiile circulare există deja, dar trebuie scalate și integrate în politici, piețe și mecanisme de finanțare.

Ce înseamnă toate acestea pentru Republica Moldova?

Pentru Republica Moldova, discuțiile de la ECESP 2026 sunt extrem de relevante. Țara noastră se află într-un proces intens de aliniere la agenda europeană de mediu și sustenabilitate. Actul privind economia circulară va influența nu doar statele membre, ci și țările candidate, lanțurile valorice regionale, exportatorii și companiile care lucrează cu parteneri europeni.

Câteva lecții sunt evidente pentru Moldova:

1. Economia circulară trebuie privită ca o politică economică, nu doar de mediu. Ea poate reduce dependența de importuri, utiliza mai eficient resursele locale, dezvolta noi servicii și locuri de muncă și crește competitivitatea companiilor.

2. Moldova are nevoie de o abordare mai clară privind materiile prime secundare, cu reguli care permit materialelor recuperate să fie reintroduse sigur și legal în economie, fără blocaje administrative inutile.

3. Achizițiile publice pot susține economia circulară dacă se bazează pe costul pe întreg ciclul de viață, nu doar pe prețul inițial. Astfel, sunt încurajate soluțiile durabile.

4. Companiile din Moldova, în special IMM-urile, au nevoie de ghidare practică, date, exemple, instrumente digitale și acces la finanțare. Economia circulară nu se implementează doar prin strategii, ci prin modele de afaceri, colaborare pe lanțuri valorice, proiecte-pilot și parteneriate.

Mesajul cel mai important al conferinței este simplu: economia circulară nu mai este o opțiune de nișă, ci o direcție strategică pentru competitivitate, reziliență și integrare europeană. Pentru Moldova, aceasta este o oportunitate de a începe din timp, de a învăța din experiența europeană și de a construi propriile soluții circulare adaptate contextului local.

E-Circular va continua să promoveze economia circulară în Republica Moldova prin instruire, consultanță, analiză de politici, exemple practice și sprijin pentru companii și autorități publice. Tranziția circulară nu se face doar prin documente, ci prin cooperare, competențe și acțiune concretă.