Biodiversitate și raportarea sustenabilității: de la ODD la ESRS

Pe 22 mai, celebrăm Ziua Internațională a Biodiversității, un moment de reflecție asupra rolului esențial al naturii în menținerea vieții pe Pământ. Tema acestui an „Armonie cu natura și dezvoltare durabilă” – subliniază interdependența dintre sănătatea ecosistemelor și bunăstarea economică și socială a comunităților umane.

Biodiversitatea este numărul și tipurile de plante și animale care există într-o anumită zonă sau în lume în general sau problema protejării acestora.

sursa: Cambridge Dictionary

(DEX – nu prea bine explică ce este biodiversitate, deoarece ajungem la ecosisteme, pe care trebuie deasemenea omul de rînd să le înțeleagă).

Dar cum se traduce protecția biodiversității în acțiuni concrete pentru afaceri, instituții și comunități? Răspunsul se regăsește în integrarea biodiversității în strategiile de guvernanță sustenabilă și în standardele de raportare ESG.

Biodiversitatea și guvernanța ESG

Biodiversitatea nu este doar o problemă de mediu – ea este o componentă critică a gestionării riscurilor ESG (Environmental, Social, Governance).
Pierderea biodiversității generează riscuri semnificative pentru companii:

• Riscuri de aprovizionare (resurse epuizabile, scăderea calității solului, apei);
• Riscuri reputaționale și legale (neconformitate cu legislația de mediu);
• Riscuri financiare legate de impactul schimbărilor în ecosisteme asupra operațiunilor și valorii companiei.

Agențiile de rating ESG încep deja să includă evaluarea biodiversității în scorurile lor, iar investitorii solicită din ce în ce mai des transparență în gestionarea impactului asupra naturii.

Biodiversitatea în standardele de raportare – ESRS și GRI

ESRS E4 – Biodiversitate și ecosisteme

Standardul ESRS E4 (parte a European Sustainability Reporting Standards – ESRS) impune companiilor să evalueze și să raporteze:

• Impactul direct și indirect asupra ecosistemelor;
• Riscurile și oportunitățile financiare legate de degradarea biodiversității;
• Măsurile de conservare, restaurare și utilizare sustenabilă a naturii;
• Locațiile cu impact major asupra biodiversității.

Acest standard este obligatoriu pentru companiile vizate de Directiva CSRD, începând din 2025-2026 (sau mai tîrziu – dacă să ne referim la Omnibus).

GRI 101: Biodiversity 2024

Standardul GRI 101, revizuit în 2024, oferă un cadru detaliat pentru raportarea voluntară privind biodiversitatea, cerând:

• Identificarea impacturilor la nivel de locație;
• Relația cu comunitățile locale și popoarele indigene;
• Date privind schimbările de utilizare a terenurilor, poluarea și speciile amenințate.

GRI este complementar cu ESRS și folosit de companii la nivel global pentru a răspunde așteptărilor părților interesate.

Alte cadre relevante: TNFD, CDP și ISO

• TNFD (Taskforce on Nature-related Financial Disclosures) dezvoltă un cadru pentru evaluarea riscurilor legate de natură, asemănător cu TCFD pentru climă.
• CDP (Carbon Disclosure Project) include deja întrebări legate de biodiversitate în chestionarele sale.
• ISO 14055 și ISO 59004 susțin principiile de conservare a biodiversității în cadrul economiei circulare și managementului durabil.

Legătura cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)

Biodiversitatea este transversală în mai multe Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD):

• ODD 14: Viața acvatică – conservarea oceanelor, mărilor și resurselor marine;
• ODD 15: Viața terestră – protejarea ecosistemelor, combaterea deșertificării și pierderii speciilor;
• ODD 12: Consum și producție responsabile – inclusiv prin utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
• ODD 13: Acțiune climatică – pentru că schimbările climatice accelerează pierderea biodiversității.

Biodiversitatea este reflectată explicit printr-o serie de ținte și indicatori concentrați în principal în ODD 14 (Viața acvatică) и ODD 15 (Viața terestră), dar și indirect în alte ODD. Mai jos găsim lista celor mai relevanți indicatori legați de biodiversitate:

ODD 14 – Viața acvatică

• 14.1.1 – Indexul eutrofizării și concentrația de deșeuri marine (inclusiv plastic)
• 14.2.1 – Proporția zonelor maritime naționale gestionate în mod durabil
• 14.4.1 – Proporția stocurilor de pește în limite biologic durabile
• 14.5.1 – Acoperirea ariilor marine protejate
• 14.6.1 – Progresul în combaterea subvențiilor dăunătoare pescuitului
• 14.7.1 – Contribuția sectorului pescuitului la PIB în zonele costiere

ODD 15 – Viața terestră

• 15.1.1 – Acoperirea forestieră a teritoriului
• 15.1.2 – Proporția de situri importante pentru biodiversitate terestră și apă dulce protejate
• 15.2.1 – Progresul către gestionarea durabilă a pădurilor
• 15.3.1 – Proporția terenurilor degradate raportată la suprafața totală a terenurilor
• 15.4.1 – Acoperirea ariilor protejate în ecosistemele montane
• 15.5.1 – Red List Index (Indicele Speciilor Amenințate)
• 15.6.1 – Numărul acordurilor privind accesul la resurse genetice și distribuirea beneficiilor
• 15.7.1 – Proporția comerțului ilegal cu specii de floră și faună
• 15.9.1 – Integrarea biodiversității în strategiile și planurile naționale

Alte ODD cu conexiuni indirecte:

• ODD 2.4.1 – Proporția suprafeței agricole gestionate durabil (legat de agrobiodiversitate)
• ODD 6.6.1 – Schimbările în ecosistemele legate de apă (zone umede, râuri, lacuri)
• ODD 12.2.1 – Consumul intern de resurse naturale per unitate de PIB (eficiența utilizării resurselor naturale)

Situația în Republica Moldova și date cu privire la biodiversitate

Biodiversitatea și ODD pentru Republica Moldova

Indicatori ODD de progres pentru Republica Moldova pot fi accesați pe pagina Biroului Național de Statistică (instituția de bază ce monitorizează Agenda de dezvoltare durabilă 2030) – https://statistica.gov.md/ro/obiectivele-de-dezvoltare-durabila-183.html, în special pentru ODD15.

Constatăm că majoritatea indicatorilor sunt disponibili pentru Republica Moldova. O variantă alternativă de analiză a indicatorilor de progres ar fi accesarea Raportului de progres privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova 2023.

Biodiversitatea și rapoartele de sustenabilitate ale companiilor din Republica Moldova

În Republica Moldova, majoritatea companiilor care au raportarea de sustenabilitate organizată, prezintă și biodiversitatea în rapoartele lor, asta o cere desigur GRI (a fost menționat mai sus): Transoil, Moldcell, PremierEnergy, Purcari, KauflandMoldova, MAIB. Biodiversitatea se regăsește în Matricea de materialitate a companiilor menționate, deși constatăm că importanța biodiversității pentru părțile interesate (materialitatea financiară – outside-in) și pentru companie (materialitatea de impact – inside-out), deobicei este joasă.

Deși companiile naționale și internaționale s-au concentrat pe calcul și reducerea emisiilor de CO₂, biodiversitatea este o provocare mai complexă. Ea nu se rezumă la un singur indicator, ci include mai mulți factori, precum numărul speciilor, diversitatea genetică, starea de sănătate a ecosistemelor etc.

Într-un moment în care planeta se confruntă cu o criză ecologică fără precedent, biodiversitatea nu mai este o temă „verde” opțională, ci un pilon esențial al rezilienței economice și sociale.
Ziua Internațională a Biodiversității ne amintește că viitorul nostru comun depinde de capacitatea noastră de a regândi relația cu natura – nu doar ca obligație morală, ci și ca strategie inteligentă de afaceri și de guvernanță.