În Moldova consumăm mai mult decât producem! – 103% din PIB merge pe consum

Modelul economic actual este construit în mare parte pe un sistem liniar de tip „extrage-produce-aruncă”, în care cheltuielile consumatorilor reprezintă un indicator esențial. Cultura modernă a consumului contribuie semnificativ la perpetuarea acestui model. Prin strategii de marketing bine elaborate, consumatorii sunt adesea încurajați să achiziționeze constant produse noi, prezentate drept esențiale pentru a fi la modă, pentru a menține un stil de viață sănătos sau pentru a atinge o stare de „fericire” și împlinire personală.

Această tendință alimentează un ciclu continuu de consum excesiv al resurselor, susținând astfel creșterea economică și evoluția indicatorilor precum PIB-ul. În acest context, numeroși producători adoptă modele de afaceri bazate pe o durată de viață limitată a produselor sau pe strategii deliberate de „obsolescență planificată”. Exemple relevante în acest sens includ industria modei rapide (fast fashion), electronicele și produsele din plastic de unică folosință, care contribuie semnificativ la generarea deșeurilor și la presiunea asupra resurselor naturale.

Sistemele noastre economice nu sunt eficiente în utilizarea resurselor, iar responsabilitatea ne revine tuturor. Pe partea de producție, epuizarea resurselor naturale este bine documentată, iar tendințele arată că reciclarea poate avea un rol semnificativ.

Figura 1: Cheltuielile pentru consumul final (% din PIB)

Conform datelor World Bank Group, în Republica Moldova, cheltuielile pentru consumul final reprezintau pentru anul 2023, 103.32 % din PIB, asta deși în mediu consumul nu ar trebui să depășească 60% din PIB, conform OECD.   Acest rezultat reflectă un dezechilibru economic important, mai exact valoarea totală a bunurilor și serviciilor consumate în țară a fost mai mare decât valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse la nivel național. Acesta nu este un fenomen izolat. Există mai multe exemple internaționale care reflectă situații similare (Afganistan, Burundi, Central African Republic, Comoros, Dominica, Eritrea, Fiji, Haiti, inclusiv Ucraina, etc) explicate prin factori economici specifici.

Figura 2: Analiza comparativă a cheltuielilor pentru consumul final (% din PIB)

Pentru a înțelege de ce este important acest indicator atunci când abordăm sustenabilitatea și integrarea principiilor economiei circulare este necesar de cunoscut posibile cauze ale acestui dezechilibru economic:

• În primul rând dependența Moldovei de împrumuturi externe și cheltuieli publice ridicate, probleme aplificate prin creșterea accentuată a prețurilor la produse și servicii în ultimii ani, care a determinat o creștere artificială a valorii cheltuielilor pentru consum, fără ca acest lucru să reflecte neapărat o creștere a producției economice.
• Pe de altă parte, Republica Moldova importă o gamă largă de produse, alimente, combustibili, electrocasnice, produse textile și alte bunuri de consum. Aceste importuri sunt incluse în cheltuielile pentru consum final, dar nu contribuie la creșterea PIB-ului național.
• Nu în ultimul rând, Republica Moldova este una dintre țările cu cele mai mari procente de remitențe în raport cu PIB-ul. Banii trimiși de moldovenii care lucrează în străinătate sunt utilizați în mare parte pentru consum (alimente, bunuri casnice, servicii), ceea ce contribuie la creșterea cheltuielilor pentru consum final). Totuși, remitențele nu sunt incluse în PIB, ceea ce creează o discrepanță între consum și producția internă. De cele mai dese ori aceste fonduri sunt utilizate pentru achiziționarea de produse de consum importate, multe dintre ele nesustenabile sau utilizate de scurtă durată, etc.

Consumul excesiv și impactul asupra sustenabilității

Consumul accelerat de produse, în special importuri de produse de unică folosință sau cu durată scurtă de viață, generează deșeuri și poluare, punând presiune pe infrastructura de gestionare a deșeurilor. În același timp, importurile masive reduc competitivitatea economiei locale, afectează antreprenoriatul și cresc dependența de piețele externe.

În locul importurilor costisitoare de îngrășăminte chimice sau ambalaje din plastic, Moldova ar putea investi în soluții locale – precum compostul din deșeuri organice sau ambalaje biodegradabile autohtone.

Situația din sectorul textil este grăitoare: în 2024, din cele 54.600 tone de textile importate, peste 3.400 tone au fost haine second-hand. Acest val de produse ieftine și de calitate slabă reduce cererea pentru articolele fabricate local. Industria textilă autohtonă a înregistrat o scădere de 16% la producția de îmbrăcăminte și de 9% la produse textile, într-un context marcat și de scăderea investițiilor industriale cu 22% între 2018 și 2022.

Pentru a proteja economia și mediul, este esențial să susținem producția locală, să încurajăm soluțiile sustenabile și să reducem dependența de importuri dăunătoare.

Integrarea principiilor economiei circulare riscă sau nu reducere directă a PIB-ului?

Într-o economie tradițională, creșterea economică este puternic legată de consumul de bunuri noi — mai multe produse achiziționate înseamnă, în mod obișnuit, o contribuție mai mare la PIB.

În schimb, economia circulară propune un model diferit, în care valoarea nu se mai bazează exclusiv pe producția și vânzarea continuă de bunuri noi, ci se extinde către servicii și soluții inovatoare. Acest nou model economic stimulează apariția unor fluxuri de venituri alternative, care pot compensa scăderea consumului direct.

De exemplu, industriile axate pe reparații, recondiționare и refabricare devin din ce în ce mai relevante, oferind consumatorilor soluții durabile pentru a prelungi durata de viață a produselor. Totodată, modelele de consum bazate pe servicii — precum închirierea, leasingul sau utilizarea în comun a bunurilor — câștigă popularitate, oferind alternative eficiente și economice în locul achizițiilor frecvente. În plus, sectoarele dedicate recuperării resurselor и reciclării devin piloni esențiali în acest nou peisaj economic, transformând deșeurile și produsele uzate în materii prime reutilizabile.

Această tranziție către un model economic circular nu doar că reduce presiunea asupra resurselor naturale, dar contribuie și la consolidarea unei economii mai reziliente. În loc să depindă de un consum nesustenabil și de producția intensivă de bunuri noi, economia circulară favorizează creșterea stabilă prin inovare, eficiență și soluții durabile. Astfel, economia devine mai flexibilă, mai capabilă să se adapteze la provocările globale și mai puțin vulnerabilă la fluctuațiile pieței tradiționale.