Dialog, politici și inovație: rezultatele Conferinței Naționale „Economia Circulară în Republica Moldova”, ediția a III-a

Cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Economia Circulară în Republica Moldova”, organizată în perioada 12–14 noiembrie la Chișinău de AO E-Circular, a reunit lideri, experți și instituții-cheie pentru a accelera tranziția circulară a Republicii Moldova. Evenimentul a consolidat cel mai important spațiu anual de dialog intersectorial dedicat economiei circulare, reunind reprezentanți ai autorităților publice, mediului privat, comunității academice, organizațiilor internaționale și partenerilor de dezvoltare.

Tema din acest an „Circularitate într-o lume liniară” ne provoacă să privim dincolo de simple ajustări tehnice sau legislative. Ea ne invită să reflectăm la o transformare profundă a modului în care producem, consumăm și colaborăm. Este o întrebare esențială pentru toate țările aflate în tranziție: putem atinge circularitatea prin adaptare, sau avem nevoie de o schimbare de paradigmă?

Ziua 1 – Dialog strategic pentru tranziția circulară

Deschiderea oficială, susținută de reprezentanți ai Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ambasadei Elveției, Ambasadei Suediei și Delegației Uniunii Europene, a reconfirmat angajamentul instituțiilor pentru accelerarea tranziției verzi.

„Economia circulară nu se construiește prin concepte, ci prin acțiuni concrete.
De la producători care reproiectează ambalaje reutilizabile, la întreprinderi care transformă deșeurile în resurse și comunități care implementează colectarea separată – fiecare inițiativă contează. Parteneriatele dintre companii și autorități locale arată deja că atunci când inovația se întâlnește cu colaborarea, tranziția circulară devine realitate.”, a menționat în cuvânt de salut dul Guido Beltrani, Director Biroul de cooperare al Elveției

Discursul-cheie al Esrei Tat, Director Executiv Zero Waste Europe, a subliniat necesitatea avansării spre o Europă fără deșeuri și rolul strategic al țărilor partenere în această transformare.

Cele patru paneluri ale zilei au abordat teme precum implementarea Responsabilității Extinse a Producătorului (REP), prevenirea deșeurilor, eco-designul, mecanismele de tranziție pentru IMM-uri și potențialul modelelor de afaceri circulare. Exemplele prezentate de companii precum Rikipal, Unfloria, TexCycle România sau operatori locali au demonstrat că reutilizarea, reciclarea și valorificarea resurselor secundare pot genera atât impact ecologic pozitiv, cât și valoare economică.

Un alt punct central a vizat rolul administrațiilor publice locale și necesitatea cooperării interinstituționale. Cazurile din Zubrești și Tigheci, alături de exemple internaționale din Georgia și Slovenia, au arătat cum soluțiile locale pot deveni modele replicabile la nivel național.

Pentru prima dată, conferința a fost inclusă în Registrul Național al Evenimentelor Științifice 2025, iar un panel dedicat cercetării a evidențiat contribuțiile academice în eco-design, reutilizare și dezvoltarea noilor competențe pentru profesioniștii din sectoarele verzi.

Toate prezentările din cadrul evenimentului sunt accesibile online

Ziua 2 – Ateliere practice pentru sectorul privat

A doua zi a oferit un cadru aplicat pentru mediul de afaceri. Primul workshop a analizat conexiunile dintre economia circulară și raportarea ESG, cu accent pe cerințele CSRD și ESRS și integrarea principiilor circulare în strategiile corporative.

Al doilea workshop s-a concentrat pe modelul REUSE – de la reparare și recondiționare până la servicii bazate pe prelungirea duratei de viață a produselor. Participanții au identificat oportunități reale de afaceri în lanțurile valorice din textile, ambalaje și echipamente.

Ziua 3 – Vizite de studiu: circularitatea în acțiune

Ultima zi a inclus vizite la două companii-model pentru economia circulară. La RIKIPAL SRL, participanții au observat procese de colectare, recondiționare și reutilizare a paleților din lemn, iar la Terafix SRL, aceștia au descoperit tehnologii prin care deșeurile organice industriale (pene de pasăre și oase) sunt transformate în concentrat proteic, evidențiind potențialul Moldovei în bioeconomie.

Cea de-a III-a ediție a conferinței a arătat că tranziția către o economie circulară necesită colaborare intersectorială, inovație și politici publice coerente. Dialogul, exemplele concrete și soluțiile împărtășite în cadrul evenimentului vor contribui la dezvoltarea unor politici mai eficiente, la orientarea investițiilor către proiecte sustenabile și la consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova. Economia circulară nu mai este o opțiune, ci o necesitate strategică pentru protecția mediului, competitivitatea economică și integrarea europeană.

Ediția conferinței din anul 2025 a fost realizată cu suportul Swiss Cooperation in Moldova, Посольство Швеции в Кишиневе, ПРООН Молдова, și a Programului RECONOMY