Este „rublă”, voi sorta. Separăm deșeurile, avem pentru ce

Text, foto, video: Carolina Buimestru     

“Nu, nu sortez. Unica ce sortez, e hârtia – caiete, manuale… Sunt maculaturi, le duc acolo și fac bani. “Rublă”.Când am acceptat să scriu despre gunoiștea de la Strășeni, nu presupuneam că voi descoperi o problemă atât de acută. În primul rând, am mers să vorbesc cu locuitorii în centrul Strășeniului – clar, puţini s-au repezit să-mi răspundă la întrebări. După cum mă așteptam, lumea are griji mai mari decât sortarea, reciclarea, soarta gunoiștii de la Strășeni, chiar dacă majoritatea știu că gunoiul afectează pământul, apele subterane și tot așa. Am aflat că sortează foarte puțini. Unii separă hârtia pentru „rublă”, dar majoritatea nu au încredere că în sistemul existent reciclarea este posibilă. Chiar în aceeași zi am ajuns și la poligonul de acumulare a deșeurilor din Strășeni, pe un deal deasupra Fundăturii (sector din Strășeni), la nici 3 km de oraș.

Gunoiștea de la Străşeni

Ar acoperi cca 166 terenuri de sport. Plouase în ajun și pe margine se observau lesne urmele apei scurse la vale, care-și făcu loc printre grămezile urât mirositoare şi acoperite de muşte.

Pe vârful dealului m-am întâlnit cu Ludmila Chiriac, consilieră a municipiului Strășeni, responsabilă pe sectorul de salubrizare. Mi-a povestit că poligonul pentru depozitarea deșeurilor a fost creat în anul 1972, a fost extins cu doi ani în urmă și este destinat doar locuitorilor și întreprinderilor municipiului Strășeni.

Ludmila Chiriac se arată îngrijorată de faptul că apele subterane care alimentează orașul ar putea fi afectate de toxinele care se scurg de la gunoiul depozitat la poligon. Aerul și solul, la fel sunt poluate. Potrivit ei, gunoiştea trebuie strămutată –  de exemplu, să fie alocat un spaţiu pentru tot raionul, mai departe de localități. Pe parcursul anilor, gunoiul a fost acoperit cu sol, iar în prezent stratul depozitat e atât de mare încât eliberează gaz metan şi se aprinde, în special în verile cu temperaturi de 40 grade. Situația actuală este caracterizată de consilieră ca fiind „catastrofă ecologică”.

De asemenea, Ludmila Chiriac mi-a povestit că volumul zilnic de deșeuri municipale stocate aici este 30-40 m3, pe când ar trebui să fie de trei ori mai puţin, adică maxim 10 m3. În acest ritm și volum, peste 1 an poligonul nu va mai avea spațiu.

Sortarea deșeurilor

Pentru a micşora cantitatea deşeurilor stocate, locuitorilor municipiului Străşeni li s-a propus să participe la programul de colectare selectivă a plasticului. Colectarea este efectuată de către ÎM „Gospodăria Comunală Străşeni”.

Primele 5 platforme pentru colectarea plasticului au fost montate în 2019. Momentan, sunt deja 15 containere, iar întreprinderea intenţionează să mărească numărul lor până la 20 unităţi.

În sectorul privat, colectarea plasticului are loc odată pe lună – mașina merge de la poartă la poartă și colectează deșeurile. Acest serviciu nu este inclus în plata lunară a locuitorilor din sectorul privat. După colectare, urmează transportarea și reciclarea masei plastice de către agentul economic contractat de întreprindere – SRL „Salubris Grup”.

Din păcate, doar 30-40% dintre locuitorii orașului se conformează normelor procesului de colectare. De exemplu, pe parcursul unei luni recente, de la un cartier întreg au fost colectate aproximativ 500-600 kg de plastic, ceea ce este foarte puțin, spune Ludmila Chiriac. Nici după informarea cu ajutorul pliantelor, populația nu-și dorește să colecteze selectiv plasticul.

Gheorghe Guțan, managerul-șef al ÎM „Gospodăria Comunală Străşeni”, lucrează în domeniu de mai mult de 15 ani, fiind înrolat alături de Ludmila Chiriac în administrarea procesului de salubrizare a municipiului. 

Discutând despre problema sortării, dumnealui crede că o parte din locuitorii municipiului încă nu acceptă conceptul de colectare separată, considerând-o drept o pierdere de timp. Totodată, aceștia aruncă deseori în containerele speciale pentru sticla PET și alte categorii de deșeuri, astfel încât lucrătorii de la salubrizare sunt nevoiți să o mai sorteze odată.

Colectarea selectivă va prinde rădăcini

Cu toate acestea, consiliera Ludmila Chiriac speră că și în municipiul Strășeni colectarea selectivă va prinde rădăcini. Acest lucru îl vede posibil datorită iniţiativelor recent lansate. Una dintre ele este proiectul UE-GIZ „Gestionarea deșeurilor solide prin implicarea activă a comunității”, ce urmează a fi realizat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor (AVD) în 6 localități din raionul Strășeni (în mun. Strășeni, satul Scoreni, comuna Lozova, satul Vorniceni, satul Negrești și satul Sireți). Aurelia Bahnaru, președinta AVD, spune că proiectul finanțat de Uniunea Europeană și implementat de GIZ Moldova,  își propune nu doar crearea infrastructurii, dar în special educarea unui comportament responsabil în rândul cetățenilor, fiind planificate mai multe activități de motivare, explicare, argumentare exactă a proceselor şi importanţei colectării selective.

Situația gunoiștilor din întreg raionul

Datele Inspecţiei pentru protecția mediului Strășeni în cele 39 localităţi ale raionului sunt 24 depozite de deşeuri autorizate la nivel de primării. Doar depozitul din satul Romaneşti dispune de avizul expertizei ecologice la proiect. Locurile de depozitare sunt diverse: în gropi de siloz sau gropi pentru dejecţii animaliere, cariere, versanţi afectaţi de alunecări de teren, margine de drum etc. Majoritatea nu sunt amenajate şi nu au proiect de construcţie. Practic la toate depozitele deşeurile sunt depozitate haotic, lipseşte compactarea acestora, periodic fiind doar adunate, nu şi păzite (cu excepţia depozitului din or. Străşeni).

Primăriile nu duc evidenţa deşeurilor şi cantităţilor transportate la gunoişti. Un şir de gunoişti sunt arhipline (Tătăreşti, Găleşti, Zubreşti, Codreanca, Negreşti), lipsind posibilitatea extinderii terenurilor pentru depozitarea deşeurilor.

Un exemplu de colectare a plasticului are, din acest an, Primăria Sireţi unde majoritatea gospodăriilor au încheiat contracte de prestare a serviciilor şi predare a containerelor. Pe parcursul anului 2020 a fost deja acumulată o cantitate de 8 metri cubi de plastic, care va fi livrat companiei „ABS Recycling” pentru reciclare.

Planul de acţiuni pentru 2015-2020 a raionului Strășeni a pus mai puţin accent pe managementul deşeurilor, prioritară fiind aprovizionarea cu apă a populaţiei. Totuşi, actualmente tot mai multe localităţi se implică în diverse proiecte, sunt amplasate tomberoane şi are loc colectarea separată a deşeurilor.

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).