Statistica deșeurilor generate în anul 2014

Conform datelor statistice ale BNS, în republică, pe parcursul anului 2014, s-au generat 1830985,3 tone de diferite fluxuri de deşeuri, inclusiv municipale. Din această cantitate, peste 83% au fost  depozitate la gropile de gunoi, sau cu 24% mai puţin faţă de anul 2013. Concomitent,  s-a înregistrat şi o reducere semnificativă a deşeurilor generate faţă de anul 2013 cu 27,1% şi  cu 39,0%, faţă de anul 2005.

Cantitatea de deşeuri  generate pe parcursul anului 2014 de către cele 35 autorităţi publice administrativ – teritoriale diferă în mod semnificativ de la municipiu la municipiu, de la un raion la altul. Cea mai mare cantitate generată pe republică îi revine raionului Făleşti, care a atins 269220,0 tone, sau cu 3390,2 tone mai puţin faţă de anul precedent. Între municipii cea mai mare cantitate de deşeuri a fost produsă în  mun. Chişinău, 267269,0 tone, sau cu 44243,3 tone mai puţin faţă de anul 2013. Procentul cel mai mare de deşeuri generate în zona rurală a fost înregistrat în raionul Făleşti, urmat de raioanele Anenii Noii (144094,2), Hînceşti (140736,8), Edineţ (139125,6), Criuleni (125597,8) şi Drochia (120860,8).

Deşeurile rurale generate diferă de la o localitate la alta. Pe parcursul anului precedent, 50% din raioane şi-au redus cantitatea de deşeuri formate. De exemplu, dacă raionul Basarabeasca a generat în anul 2013 656264,1 tone, apoi în 2014 cantitatea s-a redus  pînă la 18180,2 tone, o cifră mai aproape de realitate. S-au produs reduceri esenţiale ale deşeurilor generate faţă de anul precedent şi în raioanele Briceni (-55872,7), Căuşeni (-33585,1), Criuleni (67227,8), Donduşeni (78715,6), Edineţ (66159,6) etc. Inexistenţa în zona rurală  a unor servicii publice de salubritate şi a evidenţei primare a generării deşeurilor face imposibilă întocmirea  unei statistici corecte şi la timp a deşeurilor menajere. Cu regret, şi de această dată informaţiile prezentate BNS nu corespund realităţii. Din cauza lipsei de evidenţă şi control din partea autorităţilor împuternicite în acest domeniu,  unele raioane n-au prezentat informaţiile solicitate conform prevederilor actelor legislativ-normative în vigoare. Nu este de crezut nici faptul că raionul Dubăsari, cu 14 localităţi şi cu o populaţie de 35200 locuitori, n-a generat pe parcursul anului 2014 niciun kg de deşeuri, sau raionul Nisporeni, în care sunt 40 de localităţi, 23 de primării și se întinde pe o suprafaţă de 62901,61 ha, cu o populaţie de 66800 locuitori, a generat în total doar 312, 9 tone deşeuri.

Cantităţile de deşeuri generate şi luate în calcul în formularul statistic al BNS pot să nu corespundă cu cele reale din teritoriu din considerentele neprezentării la timp a formularelor stabilite de către BNS. De exemplu, în raionul Teleneşti, din 14 indicatori obligatorii, au fost prezentaţi doar trei, în raionul Căuşeni – patru, în restul raioanelor de la şase şi mai mult.

Un alt indicator al statisticii naţionale privind formarea deşeurilor se referă la cantitatea scoasă la gropile de gunoi. În total, pe parcursul anului 2014, la gropile de gunoi au fost depozitate 1522431,3 tone, sau 83.1% din cantitatea generată. Cele mai mari cantităţi de deşeuri municipale, care au ajuns la gropile de gunoi, s-au înregistrat în municipiul Chişinău (570424,0), raionul Glodeni (213126), Făleşti (202145,2), Hînceşti (69434,4), Bălţi (73243,2) tone etc.

Referitor la formarea deşeurilor toxice, vă comunicăm următoarele. Pe parcursul anului 2014, au fost formate 682,02 tone deşeuri toxice, sau cu 44811 tone mai puţin faţă de anul 2013. Cele mai mari cantităţi generate s-au produs în raionul Ialoveni şi municipiile Chişinău şi Bălţi, concomitent 321.39, 182.55 şi 137.06 tone. Unsprezece raioane, sau fiecare al treilea din ele, n-au generat pe parcursul anului niciun kg de deşeu toxic, lucru care nu este real. Practic, în fiecare raion se produc deşeuri cu conţinut de plumb şi mercur, sunt aruncate lămpi luminescente şi economice cu mercur, sunt prezente deşeuri petroliere, chimicale  şi pesticide etc. Problema constă nu în lipsa acestor deşeuri, ci în colectarea, controlul şi evidenţa lor.

Potrivit formularului statistic, în anul 2014 în ţară au fost utilizate 622211,3 tone deşeuri din cantitatea totală generată. Cele mai mari cantităţi de deşeuri utilizate s-au înregistrat în mun. Chişinău (234166,5), raioanele Anenii Noi (129274,6), Hînceşti (58950,4), Cimişlia (41102,7), Făleşti (40134,7). În total, au întreprins acţiuni de utilizare a deşeurilor 30 de municipii şi raioane, iar raioanele Cantemir, Căuşeni, Dubăsari, Nisporeni şi Teleneşti n-au folosit această metodă de utilizare. Mai mult, opţiunile prin care sunt tratate deşeurile, cu regret, nu sunt cunoscute publicului şi nici statistica noastră nu manifestă interes de a prezenta publicului metodele de tratare a diferitelor categorii de deşeuri. În acelaşi timp, valorificarea prin incinerare, compostare, producere de biogaz şi biocombustibili la nivel naţional este practic ignorată în totalitate în pofida faptului că unele metode deja sunt practicate în ţară.

Depozitarea deşeurilor, cu regret, nu reprezintă pînă la momentul actual un subiect sensibil în politica gestionării deşeurilor de către autorităţile publice locale şi centrale, cu toate că ele reprezintă cartea de vizită a primăriilor.

Organizarea  depozitării deşeurilor este una dintre preocupările de bază ale autorităţilor publice locale şi a organelor teritoriale responsabile de protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, însă, cu toate acestea, există o serie de probleme rămase pînă în prezent nesoluţionate, mai cu seamă din cauza administrării neraţionale a deşeurilor, precum şi a lipsei  unei gestionări efective atît la nivel naţional, cît şi local.

Reieşind din situaţia deplorabilă a depozitelor de deşeuri din ţară, ar fi binevenit ca Ministerul Mediului, în comun cu autorităţile publice locale de ambele niveluri, să analizeze modul în care pot fi reduse în timp cantităţile de deşeuri ce ajung la depozitare, numărul existent de depozite neconforme prin închiderea lor, precum şi urgentarea creării serviciilor de salubrizare, aprobarea taxelor şi strategiile care vor fi aplicate  în viitorul apropiat pentru încurajarea colectării selective şi a reciclării deşeurilor. În nr. 3 al Revistei „MD” din anul 2014 a fost publicat articolul „Evaluarea situaţiei curente privind gestionarea deşeurilor la nivelul autorităţilor locale” (Aurelia Bahnaru), în care a fost elucidată situația privind depozitarea deşeurilor și rezultatele inventarierii acestora. Au trecut deja trei ani de la ultima inventariere a depozitelor de deşeuri, însă schimbări şi propuneri concrete de implementare  în teritoriu nu se văd. Organele competente de mediu au inventariat 1867 depozite de deşeuri menajere solide, care ocupă o suprafaţă de 1345,9 ha. În aceşti ani n-a fost închis oficial niciun depozit, dimpotrivă, la acestea s-au mai adăugat încă patru depozite noi construite în ultimii patru ani.

Majoritatea gunoiştilor sunt supraaglomerate, nefiind gestionate de către persoane responsabile, astfel provocînd o extindere a suprafeţelor depozitării. Depozitarea deşeurilor continuă să se efectueze în amestec, ceea ce constituie surse de poluare şi focare de infecţii.

În tabelul  de mai jos este elucidată situaţia formării şi utilizării deşeurilor în Republica Moldova, în anul 2014.

STATISTICA FORMĂRII, UTILIZĂRII DEŞEURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2014 ( tone).

Notă: O informaţie mai detaliată privind formarea şi utilizarea deşeurilor poate fi găsită pe site-ul Biroului Naţional de Statistică.