În Republica Moldova fiecare cetățean folosește anual, în medie 140 d pungi de unică folosință, adică utilizăm, cu toţii, circa 420 de milioane în total. Acestea se descompun în câteva sute de ani, iar în timpul arderii emit gaze toxice pe care le respirăm și care otrăvesc mediul înconjurător.
Situația aceasta este foarte alarmantă și la nivel global. Miliarde de tone de pungi de plastic ajung în oceane, în soluri și păduri, otrăvind atât fauna, cât și flora de pe întreaga planetă. Unul dintre aceste cazuri este cel al balenei „însărcinate” cu 22 kg de plastic, găsită moartă pe o plajă din Italia, după cum citează site-ul de știri agora.md.
Fără să conștientizăm, zilnic, utilizăm un număr foarte mare de pungi de plastic ce ne sunt utile doar pentru o oră, cât venim de la market până acasă, de unde ajung direct la gunoi. Milioane de pungi devin deşeu, poluează atât solul, cât și apele, dăunează animalelor, păsărilor și plantelor, lipsindu-le de un mediu natural și sănătos.
Pentru îmbunătățirea situației ecologice și menținerea unui nivel de trai sănătos, tot mai multe persoane încep să reducă din numărul pungilor în activitatea de zi cu zi. Din aceste considerente am realizat un experiment care ar demonstra că folosim în exces plastic și pungi de plastic.
Astfel, am mers la un market din capitală pentru a face cumpărăturile necesare unei zile obișnuite. Am cumpărat: pâine, orez, hrișcă, chifle, ciocolată fierbinte, fructe. Totul ambalat în pungi de plastic. Apoi, pe toate le-am pus într-o pungă mare, tot de plastic, cumpărată de la magazin.
Rezultatul: 12 pachete de plastic.
Am mers a doua zi cu pungi de pânză și am luat încă odată toate cele necesare pentru o zi obișnuită. Am cumpărat iarăși: pâine în pungă de hârtie, orez și hrișcă în pungile de pânză pe care le-am pregătit din timp, chifle – în hârtie, fructele fără sacoșe. Totul am luat într-o pungă mare de pânză. Acasă, am mutat cerealele din săculeţul de pânză în borcane de sticlă, ca să se păstreze mai bine.
Rezultat: Zero pachete de plastic.
Am constatat, însă, că, dacă dorim să cumpărăm cereale fără ambalaj, este nevoie să fim atenţi la câteva aspecte. Medicul nutriționist Maria Victoria Racu, recomandă să alegem cerealele care sunt păstrate în locuri închise, deoarece:
Alexandra Kosareva, fondatoarea proiectului Zero Waste Moldova, spune că în Moldova sunt tot mai mulți tineri conștienți care nu folosesc plastic. Chiar şi unele magazine au devenit mai responsabile ecologic. „Avem magazine precum Bonus, Velmart, Fourchet, Gourmet, unde poți lua cerealele la cântar, în pungile tale de pânză. De asemenea, avem piețe cu produse crescute de fermieri. În fiecare sâmbătă se organizează și piaţa Eco Local Market (lângă Kentford), unde cu ușurință poți lua lapte în sticlele tale, carne de la producătorii autohtoni. Și asta e minunat.”
„Păstrarea în locuri deschise a cerealelor implică un risc pentru sănătate, în primul rând din punct de vedere igienic. Praful, particulele străine, dar și microorganismele care pot migraîn recipientele deschise pot avea impact asupra sănătății consumatorului, în special dacă cerealele nu urmează să fie prelucrate termic. Sunt posibile chiar și intoxicațiile alimentare. În plus, luminile solare directe pot afecta și concentrația vitaminelor din cereale. Grăsimile au o probabilitate de alterare mai rapidă, proces denumit “râncezire”. Astfel, cerealele capătă un miros neplăcut și un gust amărui.”
Zero Waste Moldova este o organizație care se ocupă cu crearea tobițelor din pânză, precum și a plaselor pentru fructe și legume. Ei au un sortiment larg de produse care nu conțin pastic, începând de la pungi pentru cereale și terminând cu periuțe de dinţi cu mâner din lemn.
Conform Legii cu privire la comerțul interior, modificată în 2017, începând cu ianuarie 2019, sunt interzise spre comercializare pungile de plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 microni. Pungile de plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni vor fi interzise din ianuarie 2021, cu excepția celor, care sunt utilizate în calitate de ambalaj.
Autor: Cristina JABINSCHI,
Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism
No comments yet.