Scopul acestui prim material pe tema gestionării deșeurilor din construcţii și demolări rezultă din considerentul că în perioada următoare s-ar putea mări semnificativ cantitatea valorificată a acestor deșeuri, punîndu-se accent pe reciclarea selectivă ca rezultat al taxelor de depozitare, precum și a completării legislaţiei în domeniu. În baza acestui material sperăm la crearea unei platforme de discuţii între reprezentanţii ministerelor de resort din domeniu, operatorii economici care desfăsoară activităţi în construcţii, renovare și dezafectare, precum și a structurilor autorităţilor din domeniul protecţiei mediului, în special al gestionării deșeurilor. Subiectele pe care s-a pus accent sunt legate de situaţia actuală în domeniul gestionării deșeurilor de construcţie, aplicarea prevederilor legale în acest domeniu, reciclarea și depozitarea lor, posibilitatea utilizării acestora în lucrări rutiere, valorificarea deșeurilor de zidărie din demolări ca agregate din beton, precum si programe de finanţare. Despre aceste subiecte am discutat într-un interviu cu Ministrul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor, dl Vasile BÎTCA.
MD: În primul rând cititorii revistei „Managementul Deșeurilor” își doresc să afle mai multe despre ministerul pe care-l conduceţi în structura administraţiei publice centrale, despre organizarea activităţii acestuia în domeniul gestionării deșeurilor de construcţii?
Vasile BÎTCA: Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor are misiunea de a elabora, a promova și a implementa politica statului în domeniul dezvoltării regionale, amenajării și planificării teritoriului, arhitecturii, proiectării, urbanismului, construcţiei, producerii materialelor de construcţie și locuinţelor. În vederea realizării misiunii sale, Ministerul are funcţia de a elabora cadrul legislativ și normativ necesar realizării obiectivelor în domeniile sale de activitate, ajustândule la standardele comunităţii europene. Totodată, Ministerul monitorizează respectarea legislaţiei în vigoare pentru asigurarea calităţii construcţiilor sub aspectul securităţii faţă de toate categoriile factorilor de risc – natural, tehnogenic și antropogen, precum și sub aspectul eficienţei economice și tehnologice.
Printre principalele atribuţii ale Ministerului se numără elaborarea, monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei naţionale de dezvoltare regională, gestionarea Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională, precum și determinarea priorităţilor naţionale de dezvoltare regională în colaborare cu Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale, Consiliile regionale pentru dezvoltare, precum și cu alte ministere. În domeniul construcţiilor, Ministerul elaborează și asigură respectarea Planului Naţional de amenajare al teritoriului, coordonează procesul de implementare a principiilor de dezvoltare durabilă în proiectarea urbanistică, coordonează și monitorizează reconstrucţia, restaurarea și restabilirea monumentelor de arhitectură, istorie și cultură, care formează aspectul urbanistic al zonelor istorice pe teritoriul raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor și comunelor, precum și al complexelor arhitectonice, etc.
În activitatea s-a Ministerul promovează implementarea noilor tehnologii, echipamente, aparate, mașini, mecanisme performante și a noilor materiale, precum și antrenează mass-media, organizaţiile nonguvernamentale și populaţia în procesul de luare a deciziilor.
MD: Din acel pachet de misiuni pe care le-aţi prezentat cititorilor, dorim să punem în discuţie unul din componentele de bază din domeniul lucrărilor de construcţie, cum ar fi problema gestionării deșeurilor de construcţii. Care este situaţia actuală în acest domeniu și care sunt căile de soluţionare a problemei?
Vasile BÎTCA: Deșeurile reprezintă o problemă de mediu în continuă creștere, la nivel global, regional și local. Dezvoltarea economică a ţării, construcţia blocurilor noi, reconstrucţia celor vechi, inclusiv demolările ce au loc, impun crearea unui sistem funcţional de gestionare corespunzătoare a deșeurilor de construcţii. În Republica Moldova, la fel ca în alte ţări în curs de dezvoltare, din mai multe motive, inclusiv financiare, sistemul de eliminare a deșeurilor se află într-o primă etapă de dezvoltare și include două elemente: sursa de generare a deșeurilor, colectarea și transportarea, inclusiv depozitarea.
Evacuarea deșeurilor la poligoane rămâne a fi modalitatea de bază în gestionarea deșeurilor. Din păcate statul nu dispune de capacităţi tehnologice suficiente pentru colectarea și reciclarea deșeurilor, precum și pentru utilizarea lor ca materie primă secundară pentru alte procese tehnologice. În aceste condiţii majoritatea deșeurilor generate ajung la gunoiști, conţinând materii utile precum sticlă, metal, hârtie, plastic, materiale de construcţie.
În Republica Moldova datele referitoare la cantităţile de deșeuri de construcţie lipsesc și atât timp cât nu vor exista reglementări legislative referitoare la deșeurile de construcţii, cele mai multe dintre acestea vor ajunge în continuare la gropile de gunoi. Abordarea problemei deșeurilor inclusiv și acelor din construcţii și demolări, de obicei, duce la descărcarea acestora în sol, aer, apă și este o sursă de poluare: atât locală, cât și globală. Problema este accentuată de tendinţele modelelor de consum și ale producţiei, precum și de urbanizarea continuă a lumii, de asemenea și a deșeurilor formate în urma dezastrelor naturale (cutremure de pămînt, alunecări de teren, inundaţii, etc.)
În UE, cele mai mari fluxuri de deșeuri provin din activităţile de construcții sau demolări și, totodată, din activităţile de producere a materialelor pentru construcţii. Potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană cu privire la gestionarea deșeurilor din construcţii și demolări, cantităţile de deșeuri produse anual în Europa variază între 200 și 720 kg pe cap de locuitor, media fiind de aproximativ 480 kg/persoană. Din aceste cantităţi, doar 28% sunt reciclate și reutilizate în prezent. Unul din obiectivele stabilite în Directiva UE privind deșeurile adoptată în 2008, pentru a fi atins până în 2020 îl reprezintă creșterea la un nivel minim de 70% din masă a reutilizarii și reciclării deșeurilor provenite din activităţi de construcţie și demolări, precum și a deșeurilor de producţie și a celor industriale. Neatingerea acestui obiectiv, precum și a celorlalte obiective trasate în noua directiva privind deșeurile, va conduce la acționarea în instanţă a statelor membre de către Comisia Europeană. În România, volumul anual al deșeurilor provenite din activităţi de construcţii și demolări constituie peste 6,5% din cantitatea totală de deșeuri municipale colectate de către firmele specializate în activităţi de salubritate. În Bulgaria volumul anual al deșeurilor din construcţii și demolări este mai mare, de exemplu, în or. Sofi a deșeurile din construcţii și demolări constituie aproximativ 12% din volumul total de deșeuri.
Luând în consideraţie problemele menţionate și impactul care îl au construcţiile asupra mediului, prin Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011, la cele 6 cerinţe fundamentale stabilite anterior pentru sectorul construcţiilor, care se regăsesc și la noi în Legea privind calitatea în construcţii din anul 1996, a fost inclusă a 7-a care prevede ”Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale” și stabilește că construcţiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special: reutilizarea sau reciclabilitatea construcţiilor, a materialelor și a părţilor componente, după demolare, durabilitatea construcţiilor și utilizarea la construcţii a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.
În Republica Moldova, careva date referitoare la cantităţile de deșeuri din construcţii și demolări lipsesc, acest lucru datorându-se lipsei unei evidenţe stricte centralizate și a unei modalităţi neadecvate de eliminare la depozitele existente, fără cântărire, ori înhumare sau depozitare în mod ilegal pe suprafeţe neamenajate cum ar fi marginile drumurilor, malurile râurilor și râpele, pe terenurile agricole și împădurite etc., fapt ce conduce la apariţia de gunoiști stihiinice.
Totodată, există o reutilizare internă în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piaţă nedeclarată. Sistemul actual pentru reglementarea și gestionarea colectării și eliminării deșeurilor solide din Republica Moldova nu este eficace și nu minimalizează efectele negative asupra mediului în urma eliminării deșeurilor. Sânt necesare modificări semnificative în domeniul reglementării acestor activităţi și organizării unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor. În urma examinării a fost depistat totodată un gol în monitorizarea situaţiei privind gestionarea deșeurilor ce ţin de deșeurile provenite din activităţi de construcţie și demolări, totodată și lipsa unui regulament privind gestionarea acestora, sau a altor careva acte care reglementează acest sector.
Cele menţionate au determinat Ministerul
de a elabora, în 2014, Regulamentul privind gestionarea deșeurilor din
construcţii și demolări (CP A.09.04:2014), care într-o măsură va putea
înlătura o parte din problemele din acest domeniu.
Ași vrea să accentuez, că prevederile Codului practic au fos ajustate cu
prevederile legislaţiei comunitare precum: Directiva nr. 2008/98/EC
privind deșeurile; Directiva nr.91/689/ EEC privind deșeurile
periculoase; Directiva nr. 99/31/ EC privind depozitarea deșeurilor;
Decizia nr. 2000/532/ CE privind lista deșeurilor, amendată de Decizia
Comisiei nr. 2001/119 (care înlocuiește Decizia nr. 94/3/CE privind
lista deșeurilor și Decizia nr. 94/904/CE privind lista deșeurilor
periculoase); Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European
și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii
armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii și de
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului. Totodată vreau să
menţionez și proiectul Codului Urbanismului și Construcţiilor, elaborat
de Minister și, care își așteaptă examinarea în 1 lectură a
Parlamentului, în care de asemenea sunt prevăzute cerinţe privind
gestionarea acestor tipuri de deșeuri.
MD: Din punct de vedere structural există mai multe tipuri de deșeuri din construcţii și demolări rezultate din activităţi precum construcţia de clădiri și obiective de infrastructură, construcţia și întreţinerea căilor rutiere, demolarea totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură etc. Fiecare dintre acestea determină efecte diverse asupra mediului și sănătăţii umane, în funcţie de caracteristicile lor particulare. Cititorii revistei „Managementul Deșeurilor” ar fi dorit să afl e ce se înţelege prin deșeuri de construcţii și care vor fi căile de reducere ale acestora?………………
Vezi interviul integral în numărul 01 (13), martie 2017 al Revistei Managementul Deșeurilor în RM
No comments yet.