„Autoritățile stabilesc scopurile, dar adevărata forță motrice sunt OAMENII”
Revista „MD”: La sfârșitul secolului XX, provocările legate de schimbările climatice și reducerea drastică a resurselor naturale, au marcat în mod ireversibil relația Om – Natură. Cum reacționează statele membre UE la provocarea de a acționa verde – inteligent – circular – durabil?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Sunt complet de acord cu afirmația dumneavoastră că în ultimele decenii a apărut o nouă bază pentru relația între oameni și natură. Este adevărat că ea depinde de provocările cu care ne confruntăm, dar aceste provocări sunt fundamentate în comportamentul nostru, care impune cerințe enorme pentru planetă. Creșterea populației lumii cu 200.000 persoane în fiecare zi și creșterea continuă a clasei de mijloc, care practică cultura consumului, fac ca cererea și oferta de resurse să evolueze constant în direcții opuse. În ultimii o sută de ani, utilizarea globală a combustibilului fosil s-a majorat de 12 ori și extragerea resurselor materiale s-a majorat de 34 de ori. Se preconizează că cererea pentru produsele alimentare și nutrețuri se va majora cu 70% până în 2050. Aceste date ne preîntâmpină că, dacă vom continua să utilizăm resursele la fel de rapid, în curând vom avea nevoie de mai mult de două planete pentru a ne întreține. Trebuie să înțelegem pe deplin această realitate și să modificăm modalitățile de consum și producere, dacă vrem să schimbăm situația.
O astfel de schimbare a mentalității nu s-a întâmplat peste noapte – nici la nivel global, nici în UE. Înainte să ne comportăm “verde-deștept-circular”, am fost nevoiți să învățăm să ne dezvoltăm în mod durabil, adică, să decuplăm creșterea economică de exploatarea pe larg a resurselor în detrimentul mediului. Anume așa au fost puse bazele dezvoltării durabile în anii 1960, recunoscând că dimensiunile economice, ecologice și sociale ale acesteia trebuie abordate împreună și în sinergie. De atunci, dezvoltarea durabilă a fost inima proiectului European, dar a fost necesar mai mult timp – până în primul deceniu al acestui secol – ca consumul și producția durabilă și eficiența utilizării resurselor să devină treptat tot mai integrate în noul model economic, cunoscut drept “economia verde”. În ceea ce privește conceptul de “economie circulară” – deși a fost născut în anii 1970, doar recent a devenit una din prioritățile de bază ale UE, abordând toată durata de viață a produselor și serviciilor. Și la nivel global au fost necesare decenii pentru ca percepția dezvoltării să se schimbe de la o politică mai ortodoxă axată pe fundament macroeconomic, printr-o cale mai durabilă bazată pe Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului aprobate în 2001, spre o agendă globală de dezvoltare durabilă cu Obiectivele sale concrete de Dezvoltare Durabilă (Agenda 2030), adoptate de Adunarea Generală a ONU în septembrie 2015.
Asta înseamnă că schimbarea comportamentului este un proces care poate dura câteva generații și nu există un singur model pentru a o realiza. UE are o lungă istorie de gândire a dezvoltării durabile și este unul din cei mai puternici propulsori ai Agendei Globale 2030. Astăzi, toate politicile sale fundamentale sunt concepute pentru a contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, și există instrumentele legislative și financiare necesare pentru a face acest lucru. Totuși, aceste instrumente oferă cadrul necesar, dar fiecare stat membru trebuie să identifice propriul model de dezvoltare durabilă. Același lucru se întâmplă și la nivel global – fiecare țară sau regiune trebuie să găsească propria cale, în baza istoriei și economiei sale, și nu în ultimul rând, în baza culturii și mentalității sale. Totuși, cel mai important lucru este să urmăm aceeași cale, astfel încât dezvoltarea durabilă să devină ireversibilă de dragul viitoarelor generații!
Revista „MD”: În prezent, Europa pierde anual aproximativ 600 de milioane tone deșeuri, care pot fi reciclate sau reutilizate. În acest sens, Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios privind economia circulară. Care este valoarea și rolul deșeurilor într-o economie circulară și cât de important este ca țările cu venituri mici, cum ar fi Moldova, să utilizeze deșeurile ca o resursă?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Economia liniară din prezent se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine care sunt ușor de accesat. Dar acest model ajunge la limitele sale fizice. Din această perspectivă, economia circulară este o alternativă atractivă și viabilă pe care sectorul privat o explorează deja. În același timp, acest concept este foarte complex, cu multiple impacte potențiale pentru economie, care implică numeroși actori din sectorul public și cel privat.
Într-adevăr, economia circulară ocupă un loc prioritar în agenda de politici a UE începând cu anul 2015. Totuși, anume din cauza complexității sale, aplicarea ei va dura destul de mult timp. Pe de altă parte, managementul corect al deșeurilor este considerat un element vital pentru orientarea economiei spre durabilitate și eficiența utilizării resurselor, și în Europa avem toate instrumentele de politici, legislative și financiare necesare pentru continuarea fortificării acestui pilon al economiei circulare. Datorită disponibilității acestor instrumente, și Moldova are oportunitatea de a-și îndrepta economia pe o cale mai durabilă – este necesar să alegeți direcția corectă atunci când va fi timpul potrivit. Voi sunteți cei care decideți!
În acest sens, este important să știți că managementul deșeurilor are o valoare în sine și un rol important nu doar pentru economia circulară. Managementul deșeurilor solide și reciclarea oferă oportunități economice și pentru piața muncii. În prezent, în Europa, aceste două industrii au o cifră de afaceri de 137 miliarde de euro și împreună au asigurat 2 milioane locuri de muncă. Procesul de reciclare oferă posibilitatea de a recupera resurse și energie valoroase (de exemplu, aur și platină din dispozitivele electronice sau biogaz din descompunerea materiilor organice). De asemenea, reciclarea duce la economisirea surselor energetice și a materiei prime în cadrul proceselor de producție. Pe scurt, beneficiile politice, comerciale și cele pentru sănătatea populației și mediu ale managementului eficace a deșeurilor sunt demonstrate deja de experiență. Acesta este la fel de important atât pentru țările cu venituri înalte, cât și pentru cele cu venituri mici. Este necesară doar schimbarea mentalității pentru a nu mai considera deșeurile o problemă, dar o oportunitate de a recupera și converti resurse.
Revista „MD”: În Republica Moldova, vulnerabilitățile politice, economice și sociale stagnează segmentul managementului deșeurilor și valorificarea economică a acestora. Oferă Acordul de asociere cu UE, instrumentele necesare pentru gestionarea eficientă a deșeurilor și dacă există întârzieri în acest domeniu?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Situația Republicii Moldova nu se deosebește mult de situația altor țări de aceeași mărime, nivel de dezvoltare sau trecut politic. Provocările cu care se confruntă țara voastră nu se deosebesc de problemele multor state membre ale UE în perioada când s-au lansat noile sisteme de management al deșeurilor bazate pe standardele și cerințele legislației europene. Totuși, realitatea și cifrele din aceste domenii plasează așa țări ca Estonia și Slovenia pe primele locuri în Europa în ce privește colectarea diferențiată și reciclarea. În general, cota deșeurilor urbane a crescut stabil de la 17% în 1995 până la 44% în 2014. Sunt câteva state membre care depozitează mai puțin de 1% din deșeurile pe care le generează. Și conform datelor statistice ale ”Zero Waste Europe”, rețeaua de orașe care implementează strategia zero deșeuri a crescut până la 364 (din care 10% sunt din statele membre “noi” ca Ungaria, Slovenia, România și Croația).
Desigur mai sunt multe de făcut pentru ca toate statele membre ale UE să aplice un management eficient al deșeurilor, dar tendințele sunt clare. Aceste tendințe sunt propulsate anume de instrumentele legislative și de politici incluse în Acordul de Asociere UE-Republica Moldova și ele pot fi utilizate eficient.
Deja s-au întreprins primele măsuri importante în acest sens. Noua Lege a deșeurilor introduce principiile europene de bază – “ierarhia deșeurilor” și “poluatorul plătește”, stabilește obiectivele pentru reciclarea celor mai mari fluxuri de deșeuri generate de ambalaje și echipament electronic, și stabilește mecanismul responsabilității extinse a producătorului, care va ajuta la realizarea acestor obiective. În plus, există și cadrul strategic datorită Strategiei Naționale de Management al Deșeurilor pentru anii 2014-2027 și programelor sectoriale regionale adoptate pentru cele 3 regiuni de dezvoltare (Nord, Centru, Sud). Pe lângă aceasta, se pregătesc 8 studii de fezabilitate pentru zonele respective de gestionare a deșeurilor. Într-adevăr există anumite provocări, în special, în legătură cu crearea unui cadru instituțional adecvat și a unei infrastructuri pentru managementul integrat al deșeurilor, pentru care este necesar mai mult timp. În acest sens există practici bune și lecții care au fost deja deduse, pe care noi suntem pregătiți să le împărtășim cu partenerii noștri din Republica Moldova, pentru a-i ajuta să evite greșelile noastre și să meargă în direcția corectă chiar de la începutul drumului țării voastre spre noua abordare a gestionării deșeurilor.
Revista „MD”: În luna iulie a acestui an, Guvernul a fost reorganizat și numărul ministerelor a fost redus. Care este opinia Dvs. privind fuziunea a trei ministere și crearea noului Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului? În ce măsură problemele de mediu și, în special, gestionarea deșeurilor va reprezenta o prioritate în planul de acțiuni a noului minister creat?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Reformele guvernamentale și administrative generale întreprinse de Republica Moldova în acest an trebuie să fie recunoscute drept pași necesari pentru optimizarea administrației publice, reducerea cheltuielilor și, respectiv, îmbunătățirea serviciului public. Ca și în cazul altor procese de reformare, există provocări care trebuie depășite, dar de asemenea oportunități excelente care trebuie valorificate.
Luând în considerare legăturile apropriate și interacțiunile dintre aceste trei domenii de politici, este clar că comasarea ministerelor generează mai multe oportunități. Managementul politic și organizarea administrativă unică va facilita cooperarea pentru elaborarea și implementarea politicilor, oferind astfel oportunitatea de a încorpora mai optim aspectele de mediu în domeniile economice cheie. Unirea ministerelor va contribui de asemenea la utilizarea mai eficientă a fondurilor naționale și externe datorită îmbunătățirii coordonării proiectelor la nivel național, regional și local. Pentru a valorifica aceste oportunități, conexiunile reciproce existente trebuie să fie înțelese și luate în considerare atunci când se formulează viitoarele politici pentru toate trei domenii. Aceasta necesită crearea unui sistem comun de planificare, precum și mecanisme puternice de prioritizare și gestionare a proiectelor, care vor crea sinergii și complementarități între cele trei domenii și vor permite canalizarea mai eficientă a investițiilor, inclusiv în așa domenii inter-sectoriale cum sunt protecția mediului și schimbarea climei. Fortificarea capacităților și cea instituțională va fi esențială pentru calitatea și eficacitatea acestui proces complex de reformare. Prin urmare, vor fi necesare mai multe eforturi pentru a mobiliza finanțarea din sursele naționale și internaționale pentru acest scop.
În ce privește locul mediului și a managementului deșeurilor în noul sistem, aș vrea să subliniez că aceste domenii de politici nu pot fi prioritare doar pentru administrația publică, indiferent dacă este un minister sau parte a unei structuri instituționale mai mari. Rolul și implicarea întregii societăți și a comunității de afaceri sunt esențiale, dar trebuie să fie corect luate în considerare, reglementate corespunzător și promovate. În acest context, întregul sistem de guvernanță a protecției mediului trebuie să fie reformat și fortificat în întregime pentru a preveni potențialele conflicte de interese, a reduce practicile corupte și a implica toate părțile interesate în procesul decizional. Pentru eficiența acestei reforme va fi extrem de importantă reorganizarea instituțiilor subordonate MADRM din viitorul apropriat, inclusiv crearea Agenției Mediului întru consolidarea principalelor funcții executive din sector (și anume, evaluarea impactului asupra mediului, acordarea permiselor, monitorizarea și gestionarea sistemelor de informații de mediu). Sectorul are nevoie de divizarea și distribuirea clară a responsabilităților pentru a evita suprapunerile și lacunele, dar și pentru a asigura acoperirea tuturor funcțiilor derivate din Acordul de Asociere.
Acestea fiind spuse, politica de protecție a mediului trebuie să fie văzute dintr-o perspectivă mai vastă, or ea se referă nu doar la protecția mediului, dar și conține oportunități unice pentru dezvoltarea economică și regională. În acest sens, managementul deșeurilor nu trebuie abordat izolat, dar ca parte a unei perspective mai largi de dezvoltare economică pentru Republica Moldova. Adoptarea modelelor economiei verzi și circulare, și aplicarea noilor tehnologii poate duce la adoptarea unei abordări complet noi, în care sistemele agricole inteligente și strategiile de dezvoltare regională sunt integrate eficace într-un cadru coerent și sustenabil.
Revista „MD”: Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este autoritatea
competentă responsabilă de gestionarea deșeurilor. Într-un model
economic circular, implicarea exclusivă a autorităților locale este
insuficientă, deoarece acestea se confruntă cu numeroase provocări
critice în abordarea creșterii consumului și generării de deșeuri pe cap
de locuitor și a complexității fluxurilor de deșeuri. Astfel,
parteneriatele public-private (PPP) reprezintă o cheie pentru extinderea
serviciilor de gestionare a deșeurilor ale autorităților locale, care
nu au capacități financiare, instituționale și know-how tehnologic.
Există astfel de parteneriate PPP în țările UE și cum funcționează
acestea pe piața deșeurilor?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Calitatea
serviciilor publice este importantă pentru nivelul general de trai. Noi
toți vrem să bem apă curată și gustoasă, să avem un transport public
bine dezvoltat și deșeurile să fie evacuate regulat. Mai mult, noi vrem
ca toate acestea să fie făcute la prețuri rezonabile. Cu toate acestea,
pentru a menține sau îmbunătăți calitatea și accesibilitatea acestor
servicii, sunt necesare investiții substanțiale în infrastructura
respectivă. Astfel de investiții nu sunt ușor de făcut de autoritățile
publice locale sau chiar de cele centrale, deoarece resursele publice
pentru investiții sunt de obicei limitate. O modalitate de a reduce
acest deficit este de a combina resursele sectorului public și ale
operatorilor privați. Iată unde avem nevoie de parteneriate
public-private.
Conform bazei de date ”Dealogic Projectware”, în perioada anilor 2000-2015, au fost create 1184 PPP în UE cu o valoare cumulativă de aproape 270 miliarde de euro. Din punct de vedere al investițiilor, cel mai important sector este cel al transporturilor (150 miliarde), urmat de apărare și infrastructura socială. PPP în sectoarele alimentării cu apă și sanitație, și managementul deșeurilor solide dețin cote relativ mici, dar a crescut în această perioadă. Din statele membre UE, cele mai active piețe de PPP sunt înregistrate în Marea Britanie, Spania, Franța, Polonia și Italia. Se estimează că peste 60% din toate PPP sunt concesii.
PPP pentru managementul deșeurilor sunt relativ noi pe piață. Ele au apărut la sfârșitul anilor 1990 în răspuns la obligațiile autorităților publice de a respecta standarde tot mai stricte de protecție a mediului, de a soluționa problemele de sănătate publică asociate cu generarea deșeurilor și de a reduce cheltuielile crescânde. Cel mai des, astfel de proiecte includ colectarea, tratarea, reciclarea deșeurilor și infrastructura de producere a energiei din deșeuri. În țările cu venituri mici, unde costurile de management al deșeurilor nu pot fi acoperite de plățile colectate de la utilizatori, este mai răspândită contractarea mai multor prestatori de servicii (de exemplu, pentru colectarea deșeurilor, operarea unei stații de tranzit pentru deșeuri sau a unei stații de sortare) decât numirea unui operator mare care să acopere întregul sector. PPP au fost utilizate în țările în curs de dezvoltare nu doar pentru proiectele mari de infrastructură, dar și pentru sistemele decentralizate care implică mai mulți actori (atât pentru profit, cât și fără), cu o cooperare sistemică și o coordonare clară de către autoritățile publice centrale și locale.
Conform datelor publicate de Infrastructure Journal, la nivel global, au fost realizate în total 68 PPP pentru gestionarea deșeurilor cu o valoare cumulativă de 17.3 miliarde USD între anii 2005 și 2013. Pe această piață, Marea Britanie este lider, unde doar în anul 2013 au fost lansate 9 PPP pentru construirea uzinelor de tratare a deșeurilor, care au generat investiții totale de 3 miliarde USD. În afară de favoriții ”tradiționali” (MB, Spania, Franța, Italia), unele țări din Europa Centrală (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) au modernizat cu succes sistemele de management al deșeurilor cu ajutorul PPP. Cu toate acestea, astfel de parteneriate s-au confruntat cu restanțe, în mare parte din cauza mediului de afaceri și legal imprevizibil, când companiile private nu au fost în aceleași condiții cu întreprinderile publice, sau partenerul privat nu a fost selectat în mod competitiv.
Principala lecție învățată din această experiență este că proiectele legate de deșeuri implementate prin PPP comportă riscuri unice, în special, în mediul complex al unei piețe emergente. Cele mai răspândite provocări sunt delimitarea neclară a responsabilităților, reglementarea învechită și așteptările financiare nerealiste. Chiar dacă în cadrul PPP compania privată este responsabilă pentru proiectarea, finanțarea, construirea și operarea unui sistem nou integrat de management al deșeurilor, sectorul public oricum va fi responsabil pentru implementarea acestuia. Dacă aceste responsabilități nu sunt clar înțelese, succesul oricărei PPP poate fi compromis. Dacă reglementarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor nu există sau nu este suficientă, obținerea sprijinului public și politic poate fi o barieră insurmontabilă pentru dezvoltarea unui proiect PPP. Astfel, este esențial ca cadrul de reglementare să fie pus la punct până la lansarea procesului de achiziții, împreună cu instruirea funcționarilor publici cu privire la monitorizarea și inspectarea sistemelor de gestionare a deșeurilor. Din punct de vedere financiar, acoperirea costurilor din plățile pentru colectarea deșeurilor făcute de gospodăriile casnice este deseori insuficientă, iar investitorii privați de obicei urmăresc o rentabilitate de cel puțin 15% a investiției pentru a considera că proiectul este financiar viabil. Prin urmare, pentru a fi public acceptabil, orice PPP trebuie să demonstreze o valoare clară (servicii mai calitative) pentru banii investiți.
În concluzie, în timp ce beneficiile parteneriatului cu sectorul privat sunt clare, acest aranjament nu trebuie să fie considerat unica modalitate de acțiune, deoarece PPP sunt foarte complicat de structurat, implementat și operat. Prin urmare, fiecare PPP trebuie să fie atent evaluat pentru a compara beneficiile publice și câștigurile relative care urmează a fi realizate prin diferite abordări. Pentru implementarea PPP trebuie să se asigure un mediu legislativ stabil, precum și cerințe clare pentru transparență, nediscriminare și tratament egal.
Revista „MD”: Se estimează că aproximativ 3.4 milioane de persoane din UE, sunt angajate în sectorul economic circular, cum ar fi repararea și reciclarea deșeurilor, sectoarele de închiriere și leasing. Poate economia circulară genera crearea de noi locuri de muncă în Moldova și care sunt pașii de urmat pentru a obține astfel de rezultate?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Pot să merg mai departe și să menționez exemplul sectorului de bunuri și servicii, care crește stabil în ultimii 15 ani, cu 4,2 milioane locuri de muncă în 2014 (în pofida crizei economice prin care am trecut). Desigur că resetarea economiilor noastre la modelul circular poate crea locuri noi de muncă, și dacă Republica Moldova alege această cale de dezvoltare, ea nu va fi o excepție. Dar să nu uităm că conceptul de economie circulară înglobează toate cele cinci etape ale vieții produselor – proiectarea, producerea, consumul, managementul deșeurilor și utilizarea secundară a materialelor (totuși trebuie de remarcat că nu toate mecanismele de arendă/leasing fac parte din economia circulară). Pentru a acoperi toate aceste etape și pentru ca ele să funcționeze în simbioză ”circulară” va fi necesar să investim în sensibilizarea opiniei publice, învățământul general și cel profesional și să lansăm tehnologii noi pe durata vieții unei generații.
Desigur trebuie să începem cu ceva – se pare că cel mai bine e să nu mai “risipim deșeurile noastre” și să începem să extragem venit din ele. Managementul deșeurilor și reciclarea nu doar generează locuri de muncă (după cum am menționat mai devreme – 200 milioane de oameni sunt angajați în aceste sectoare în UE), dar sunt și un puternic instrument de sporire a eficienței. Dacă vă uitați la întregul proces de creare a unui produs de la zero – obținerea materiei prime, transportarea, procesarea și producerea – bunurile care conțin materiale reciclabile, cum sunt hârtia, plasticul, sticla și metalul, sunt o resursă importantă și o modalitate de a economisi energie. De exemplu, reciclarea unei cutii de aluminiu economisește 95% din energia necesară pentru a produce o cutie nouă din materie primă. Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci și 50% din apa necesară pentru producerea acesteia. Reciclarea unei sticle economisește suficientă energie pentru a arde un bec tradițional de 100-watt timp de 4 ore și așa mai departe… Sectorul privat din întreaga lume înțelege și explorează aceste oportunități.
Pe scurt – trecerea de la gestionarea deșeurilor la gestionarea resurselor este o tranziție esențială pentru succesul tuturor economiilor și o “scurtătură” spre un viitor mai durabil. E adevărat că în primul rând este nevoie de o schimbare a mentalității. Dar după ce va înțelege clar care sunt beneficiile, Republica Moldova nu va avea nevoie de mult timp până a purcede pe această cale și a începe să contribuie la statistica “verde” a locurilor de muncă. Foaia de parcurs pentru Economia Verde elaborată cu susținerea UE (care în prezent este în proces de consultări publice) este un fundament potrivit pentru a merge mai departe – de ce să nu începeți cu ea?
Revista „MD”: La sfârșitul acestui an va intra în vigoare Legea nr. 209 privind deșeurile. În conformitate cu articolul 14 litera (a) litera (b), se intenționează introducerea, până în anul următor, a unor sisteme separate de colectare a hârtiei, a sticlei, a metalelor și a materialelor plastice și, până în 2020, reciclarea acestora în mărime de până la 30% . Cât de reale sunt aceste obiective?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Scopul comun al pachetului ce ține de economia circulară propus de Comisie este reciclarea a 65% din deșeurile urbane până în anul 2030, iar la nivelul UE, acest scop este de 50% până în anul 2020. Totuși, trebuie de remarcat că la atingerea acestor obiective contribuie diferite fluxuri de deșeuri, mai concret, deșeurile de ambalaje, echipament electric și electronic. Unele state membre care au aderat la UE în perioada 2004/2007 (inclusiv Polonia, Letonia, Malta, Bulgaria și România) beneficiază de perioade de tranziție pentru aceste scopuri din cauza fezabilității lor la momentul în care au fost stabilite. Cu toate acestea, conform rapoartelor Comisiei (2014), de exemplu, Bulgaria și România au depășit deja scopurile lor pentru deșeurile de ambalaje mai mulți ani consecutiv. De asemenea, este interesant de remarcat că cel mai ”recent” stat membru, Croația, a raportat cea mai înaltă rată (98%) de reciclare/reutilizare a dispozitivelor electrice casnice mici cu un an înainte de a adera la UE.
Prin urmare, experiența noastră demonstrează că întotdeauna merită de stabilit scopuri ambițioase! În zilele noastre ele se consideră a fi o oportunitate de a valorifica potențialul fiecărei țări de a dezvolta piața materialelor secundare, precum și perspectivele de ”ecologizare” a economiei. Luând în considerație că managementul deșeurilor solide (inclusiv reciclarea și recuperarea materialelor) este o responsabilitate colectivă, aceste scopuri reprezintă de asemenea un instrument eficace de a implica sectorul privat în atingerea lor, de exemplu, prin stabilirea sistemelor pentru responsabilitatea extinsă a producătorilor (REP).
Cadrul legislativ cu privire la managementul deșeurilor din Moldova este suficient de flexibil pentru a permite dezvoltarea unui sistem funcțional care va permite atingerea obiectivelor stabilite. Există și prevederile necesare pentru stabilirea sistemelor pentru REP. Pe lângă aceasta, în prezent este elaborată legislația secundară care se referă la fluxurile specifice de deșeuri (de ambalaj, echipament electric și electronic, baterii și acumulatoare) și consultată cu părțile implicate. Prin urmare, nu văd nici un motiv pentru care nu ați putea privi în viitor și nu v-ați pregăti pentru implementare.
Revista „MD”: Unul dintre principiile noii Legi nr. 209 privind deșeurile este „responsabilitatea extinsă a producătorului”. Va îmbunătăți aplicarea acestui principiu, sistemul de gestionare a deșeurilor și infrastructura la nivel național? Ați putea aduce câteva exemple despre modul în care „responsabilitatea extinsă a producătorului” funcționează în țările UE?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Responsabilitatea extinsă a producătorilor este un instrument eficient de gestionare a resurselor, conform căruia producătorii își asumă responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor generate de utilizarea produselor lor. Aceasta include colectarea, sortarea și tratarea acestor produse pentru a le pregăti pentru reciclare și recuperare. În UE, directivele care se referă la fluxurile specifice de deșeuri – deșeurile electronice, baterii și acumulatoare uzate, și vehicule scoase din uz – obligă țările membre să stabilească REP pentru produsele pe care le acoperă. Deși în prezent nu există obligația de a stabili sisteme de REP pentru ambalaje, majoritatea țărilor (25 din 28) au decis să facă acest lucru.
Deși REP este obligația individuală a companiilor care plasează produse pe piață, în practică, producătorii deseori lucrează împreună pentru a îndeplini această responsabilitate creând organizații de responsabilitate a producătorilor (ORP). Această abordare este cea mai răspândită în UE. ORP sunt entități colective non-profit create și deținute în proprietate de industria care are obligația REP conform legislației. Competențele lor sunt conferite de autoritățile competente, de obicei, sub formă de acreditare sau licențiere. În general, ORP sunt responsabile pentru organizarea colectării produselor uzate și a campaniilor de comunicare respective, care vizează deținătorii de deșeuri – de obicei, împreună sau în strânsă cooperare cu autoritățile locale. De asemenea, ele garantează că deșeurile colectate sunt tratate corect astfel încât să se atingă obiectivele respective de recuperare și reciclare.
În ceea ce privește aspectele financiare, sistemele de REP adună contribuțiile (plățile) necesare de la membrii lor pentru a cofinanța colectarea, sortarea și recuperarea produselor utilizate. Prin intermediul ORP industria poate acoperi întregul cost al sistemului sau împărtășește această responsabilitate cu autoritățile locale. Taxarea ambalajului, echipamentului electronic, a bateriilor și vehiculelor etc. la plasarea acestora pe piață este utilizată pe larg drept instrument extrem de bun pentru a susține crearea sistemelor REP (în Moldova aceste plăți sunt de asemenea aplicate, conform Legii cu privire la plățile pentru poluarea medului). Unele ORP au o misiune doar publică și sunt non-profit, dar altele, deținute de investitori privați sau industria de management al deșeurilor, de fapt, au scopul să obțină profit. Experiența demonstrează că sistemele non-profit adoptă o abordare mai holistică față de gestionarea deșeurilor și se ocupă atât de prevenirea, cât și de reciclarea deșeurilor.
Sistemele REP utilizate în UE sunt foarte diferite și au fost elaborate și ajustate treptat la necesitățile diferitor țări. În general, ca un sistem REP să aibă succes, este necesară definirea clară a rolurilor și responsabilităților tuturor părților implicate (autoritățile locale, ORP, producătorii și consumatorii) chiar de la început. Pentru o implementare adecvată sunt de asemenea necesare proceduri transparente de înregistrare, monitorizare și raportare. Sistemele REP trebuie să fie obligate să prezinte rapoarte anuale cu privire la îndeplinirea obiectivelor de reciclare și dacă condițiile nu sunt îndeplinite, sancțiunile aplicate trebuie să varieze de la amenzi până la retragerea licenței. Iar aceasta într-adevăr necesită sporirea informării și fortificarea capacităților atât a sectorului privat, cât și a autorităților publice, dar în acest domeniu UE are foarte multă experiență pe care o vom împărtăși cu bucurie cu colegii din Republica Moldova. Chiar dacă REP nu poate fi o panacee pentru toate problemele potențiale ce țin de gestionarea deșeurilor, ea se consideră o “gură de aer proaspăt” pentru sistemele din toate statele membre, oferind un flux financiar adițional, cunoștințe și eficiență pentru susținerea reciclării și recuperării deșeurilor.
Revista „MD”: “Pay-as-you-throw” este un instrument eficient care stimulează reciclarea. Recent au fost aprobate majorarea tarifelor de colectare și depozitare cu 4 lei. Credeți că această acțiune poate schimba într-un fel comportamentul oamenilor cu privire la deșeuri?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: O singură măsură nu este suficientă pentru a schimba comportamentul oamenilor. Sunt necesare mult mai multe pentru a realiza progrese în atitudinea noastră față de gunoiul pe care îl producem. Pe de o parte, trebuie să realizăm că deșeurile gestionate incorect, cu impactul pe care îl au asupra sănătății noastre, asupra mediului și a economiei, inevitabil vor genera mai târziu costuri mult mai mari decât cele necesare pentru gestionarea lor adecvată. Pe de altă parte, trebuie să informăm populația despre profiturile și oportunitățile de angajare pe care le oferă un sistem bine dezvoltat de gestionare a deșeurilor pentru sectorul privat și societate.
În întreaga lume au fost implementate un șir de instrumente economice prin intermediul politicilor cu privire la deșeuri pentru a ajuta autoritățile să facă progrese semnificative. Mecanismul de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă este doar unul din instrumentele care aplică principiul ”poluatorul plătește” într-un sistem de management al deșeurilor. Alte instrumente sunt responsabilitatea extinsă a producătorului, despre care am discutat deja, taxele pentru eliminarea deșeurilor, impozitele pentru produse, schemele de returnare a garanției, subvențiile pentru reciclare etc. și sunt disponibile pentru aplicare, și sunt deseori utilizate în diferite îmbinări. Cu toate acestea, trebuie de menționat că aplicarea sistemului de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă sau a unui altui sistem similar necesită efectuarea unor investiții semnificative, deoarece trăsătura lor comună este existența unei infrastructuri bine dezvoltate pentru a colecta, sorta și procesa separat multiple fracțiuni de deșeuri. Cunoașterea problemelor ecologice este de asemenea esențială pentru succesul acestor instrumente economice, inclusiv mecanismul de plată în funcție de cantitatea de deșeuri – dacă nu e cazul, aceste sisteme ar putea majora riscul de depozitare ilegală a gunoiului în loc să sporească reciclarea.
În rezumat, întotdeauna este necesară o îmbinare a măsurilor și un set de instrumente pentru a livra politica pe care ne-am propus-o. Cu toate acestea, experiența a demonstrat cu certitudine un lucru – oamenii nu sunt întotdeauna dispuși să plătească pentru serviciile pe care le consideră simple ”obligații” ale autorităților locale. Sunt necesare timp și eforturi pentru a-i convinge să accepte că aceasta este o responsabilitate colectivă. Totuși, atunci când ei sunt dispuși să plătească, calitatea serviciului trebuie să-i convingă să plătească ”prețul just”. Iată de ce orice instrument economic care urmează a fi aplicat în cadrul sistemului de management al deșeurilor al unei țări nu trebuie considerat o soluție magică în sine, dar o parte a unui puzzle care trebuie să fie aranjat cu efortul fiecăruia din noi.
Revista „MD”: Cum credeți, care sunt factorii cruciali care au condus la criza din jurul gunoiului din Republica Moldova?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Dacă ne amintim situația de câteva luni în urmă din Chișinău, trebuie de spus că nu este un caz excepțional pentru Europa și nici în lume. În orașul meu natal, Sofia, am avut aceeași situație de câteva ori în anii 2004-2009. Capitala Greciei, Atena, a suferit aceeași situație timp de câteva luni în anul 2007. În provincia Campania din sud-vestul Italiei, această situație excepțională a existat timp de aproape 15 ani (1994-2008) din cauza unei crize persistente a deșeurilor. Orașul spaniol Malaga a trecut prin aceeași situație în martie anul trecut. Și pot să continuu…
Principala lecție pe care am învățat-o este că atât autoritățile, cât și populația trebuie să înțeleagă că managementul deșeurilor necesită o soluție mai complexă decât pur și simplu colectarea și depozitarea lor. Indiferent câte gunoiști vom construi, ele nu vor fi suficiente, dacă nu se implementează măsuri pentru prevenirea producerii deșeurilor, reutilizarea și reducerea volumului acestora. Astfel de crize într-adevăr reprezintă o provocare, dar de asemenea o oportunitate de a ne schimba modul de gândire în această privință și de a porni pe o cale mai durabilă de management al deșeurilor.
Eu consider că ”situația cu deșeurile” din Chișinău a oferit anume această oportunitate pentru Republica Moldova, dar ea poate fi pierdută dacă se iau doar măsuri pentru a lichida criza după o astfel de „trezire”. În această situație autoritățile locale, cât și organizațiile societății civile au un rol esențial, deoarece doar implicarea și angajamentul comun pot transforma soluțiile pe termen scurt într-un serviciul public de calitate care aduce beneficii tuturor, și astfel atenuează riscul viitoarelor crize.
Revista „MD”: În perioada 2015-2016, primăria, în parteneriat cu UE, BERD și BEI, a elaborat un studiu de fezabilitate privind gestionarea deșeurilor solide în Chișinău. Proiectul a promis că va rezolva problema deșeurilor solide la Chișinău. Sunt luate măsuri în această direcție?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Aș dori să reiterez problema măsurilor pe termen scurt de gestionare a crizei în comparație cu soluțiile pe termen lung de management integrat al deșeurilor. Studiul de fezabilitate elaborat pentru regiunea Chișinău (nu doar orașul Chișinău) optează pentru a doua soluție. Pe lângă aceasta, UE a susținut de asemenea elaborarea a 8 astfel de studii, în care sunt propuse soluții tehnic fezabile și economic viabile care acoperă teritoriul întregii țări cu infrastructura de bază pentru sistemul integrat de management al deșeurilor.
Toate acestea sunt părți integrale ale Strategiei Naționale pentru Managementul Deșeurilor în care se face regionalizarea acestui serviciu public, deoarece este mai ieftin să se construiască și opereze facilități regionale de infrastructură, care s-a demonstrat că sunt mai atractive pentru investitori. Pe lângă aceasta, o abordare regională integrată permite menținerea tarifelor la nivelul pe care populația din regiunile vizate și-l poate permite. Anume această abordare este de asemenea aplicată în programele sectoriale respective ale celor trei regiuni de dezvoltare din țară.
Prin urmare, soluțiile pentru Chișinău ar trebui să fie parte integră a abordării pe care Republica Moldova o va adopta pentru managementul deșeurilor sale, luând în considerație că sprijinul din partea UE și a altor parteneri de dezvoltare va fi condiționat de sustenabilitatea acestor decizii și capacitatea lor de a aduce beneficii tangibile pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea unde locuiesc.
Revista „MD”: Ce măsuri ar trebui puse în aplicare pentru a sensibiliza funcționarii / autoritățile cu privire la importanța reciclării și gestionării corespunzătoare a deșeurilor?
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: În contextul la tot ce am spus mai devreme, eu nu aș spune că trebuie să sensibilizăm doar „funcționarii/autoritățile”. Doar cu susținerea comunității locale pot fi luate decizii sustenabile în privința acestui serviciu public inclusiv. Prin urmare, trebuie de concentrat eforturile asupra sensibilizării sectorului privat, a întreprinderilor și cetățenilor cu privire la beneficiile potențiale ale managementului corect al deșeurilor atât pentru sănătatea populației și mediu, cât și referitor la beneficiile sociale și economice (recuperarea materialelor prime secundare, eficiența utilizării resurselor, noi oportunități de angajare etc.). După ce va fi înțeleasă importanța gestionării corecte a deșeurilor din această perspectivă, mesajele vor ajunge mai ușor la autorități și apoi, ar putea fi transformate în soluții de gestionare a deșeurilor benefice pentru toți.
Revista „MD”: Pentru acest sfârșit de an, Vă rugăm să ne oferiți câteva recomandări și instrumente care ar eficientiza pe termen lung gestionarea deșeurilor la nivel național.
SVETLANA ZHEKOVA, înalt consilier UE în domeniul mediului: Până recent Republica Moldova nu dispunea de planificarea adecvată și cadrul legislativ necesare pentru a modifica politica sa insuficient de dezvoltată de management al deșeurilor. Dar după cum am menționat deja, acest lucru s-a schimbat cu adoptarea Strategiei Naționale pentru Managementul Deșeurilor în anul 2014, și cu mult-așteptata promulgare a Legii deșeurilor la sfârșitul anului 2016. După cum s-a decis prin Acordul de Asociere, principalele cerințe ale legislației UE au fost transpuse în lege și în respectivele acte normative care au fost elaborate (cu privire la gunoiști, ambalaje, deșeuri electronice etc.). Cu elaborarea celor 3 programe sectoriale și a 8 studii de fezabilitate trebuie să admitem că în câțiva ani s-au obținut rezultate semnificative. Baza de planificare și legislativă există, deci a venit timpul să le implementăm!
Implementarea depinde cu siguranță în primul rând de disponibilitatea unor instituții puternice cu funcții ce țin de politici și implementare clar definite, care pot să-și îndeplinească obligațiile față de cetățenii Republicii Moldova. Aceasta trebuie să se asigure prin intermediul reformelor comprehensive ale administrației publice întreprinse de Guvern în acest an. După ce sunt definite responsabilitățile specifice ale autorităților naționale ce țin de gestionarea deșeurilor, ele trebuie să dețină capacitatea necesară de a monitoriza, controla și aplica cerințele legislative. Va fi extrem de important ca în scurt timp să se pună la punct sisteme adecvate de informații și raportare prin care se vor susține deciziile de politici și implementare. Una din măsurile imediate este de a defini clar drepturile și obligațiile nu doar ale administrației centrale, dar și pentru toate instituțiile implicate în sistemul integrat de management al deșeurilor, inclusiv autoritățile locale, sectorul privat și organizațiile societății civile.
Aceste măsuri instituționale pot părea nesemnificative, dar ele sunt indispensabile pentru buna guvernanță și durabilitatea investițiilor în noul sistem. Clarificarea responsabilităților fiecărei părți implicate în sector va ajuta la luarea deciziilor cu privire la investițiile în infrastructură și fortificarea capacităților.
Investițiile inițiale într-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor decent sunt într-adevăr o problemă, dar trebuie să ținem cont de potențialul tuturor instrumentelor discutate aici (REP, PPP, plata în funcție de cantitatea deșeurilor produse etc.) care pot aduce bani în sistem. Doar aplicarea principiului de bază “poluatorul plătește” (adică, taxele pentru anumite produse) deja produce fluxuri financiare care ar trebui reinvestite în sistemele de management al deșeurilor. Să nu uităm că UE și alți parteneri de dezvoltare sunt dispuși să vă ajute în aceste activități dificile, deoarece ele vor aduce rezultate tangibile și beneficii concrete pentru populația Republicii Moldova. Cu toate acestea, pentru ca acest potențial ajutor al donatorilor să fie obținut, este necesar angajamentul clar al autorităților de a implementa programele naționale și regionale de management al deșeurilor.
Gestionarea deșeurilor este într-adevăr o nișă de piață pentru Republica Moldova, dar în ce direcție să mergem? După cum am discutat, nu există ”o soluție pentru toți” în acest domeniu și trebuie să examinăm atent contextul local atunci când decidem asupra opțiunilor. De exemplu, incinerarea deșeurilor menajere nu este o opțiune viabilă atunci când cea mai mare parte a deșeurilor este de origine organică și are o umiditate înaltă. Conform datelor statistice, aproape 60% din deșeurile din Moldova sunt de origine organică cu o valoare calorică foarte mică, și de fapt, ar putea fi necesar să se consume energie pentru incinerare, nu să se producă. În același timp, există atâtea posibilități neexplorate – compostarea fracției organice, reciclarea deșeurilor electronice sau de construcții – adevărate „oportunități de aur” pentru recuperarea materialelor și utilizarea eficientă a resurselor, crearea locurilor de muncă și a afacerilor noi.
Din această perspectivă, contextul local impune explorarea prioritară a opțiunilor de reutilizare – reciclare – recuperare. Implementarea unui proiect pilot ar fi un pas tangibil în acest sens. Există anumite lucruri fundamentale pentru managementul durabil al deșeurilor care urmează aceeași cale și abordează aceleași probleme indiferent de țară sau regiune (și anume, construirea gunoiștilor în conformitate cu standardele UE, organizarea transportării deșeurilor, introducerea colectării și sortării separate pentru a încuraja reciclarea și reutilizarea). Poate știți că UE a acordat asistență pentru dezvoltarea unui proiect care vizează toate aceste elemente în zona de gestionare a deșeurilor din raionul Cahul, care poate fi deja inițiat. De ce să nu începeți cu o zonă în care există susținerea autorităților și comunităților locale și pentru care exista angajamentul donatorilor (inclusiv granturi din partea UE și Fondul Național de Dezvoltare Regională)? Aș vrea să încurajez Republica Moldova să nu piardă această oportunitate!
Din perspectiva la tot ce s-a spus până acum, dați-mi voie să mă opresc și să fac o concluzie. Implementarea unei noi politici în domeniul managementului deșeurilor este de obicei un drum de parcurs pe termen lung, când autoritățile stabilesc obiectivele, dar adevărata forță motrice sunt oamenii (sectorul privat, organizațiile societății civile, fiecare cetățean). Deci, următorul, și cel mai important, pas în această activitate în Republica Moldova este de a crea o simbioză între voința politică și cea socială prin intermediul campaniilor pro-active de conștientizare a opiniei publice, astfel încât să fie înțelese clar atât riscurile, cât și oportunitățile inerente sectorului deșeurilor. Doar astfel pot fi luate deciziile ulterioare cu privire la investiții echilibrând interesele tuturor părților implicate și spre beneficiul tuturor persoanelor vizate.