{"id":12310,"date":"2025-06-02T13:56:28","date_gmt":"2025-06-02T10:56:28","guid":{"rendered":"https:\/\/e-circular.org\/?p=12310"},"modified":"2025-06-02T14:05:42","modified_gmt":"2025-06-02T11:05:42","slug":"in-moldova-consumam-mai-mult-decat-producem-103-din-pib-merge-pe-consum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/e-circular.org\/en\/economie-circulara\/in-moldova-consumam-mai-mult-decat-producem-103-din-pib-merge-pe-consum\/","title":{"rendered":"\u00cen Moldova consum\u0103m mai mult dec\u00e2t producem! \u2013 103% din PIB merge pe consum"},"content":{"rendered":"

Modelul economic actual este construit \u00een mare parte pe un sistem liniar de tip \u201eextrage-produce-arunc\u0103\u201d<\/strong>, \u00een care cheltuielile consumatorilor reprezint\u0103 un indicator esen\u021bial. Cultura modern\u0103 a consumului contribuie semnificativ la perpetuarea acestui model. Prin strategii de marketing bine elaborate, consumatorii sunt adesea \u00eencuraja\u021bi s\u0103 achizi\u021bioneze constant produse noi, prezentate drept esen\u021biale pentru a fi la mod\u0103, pentru a men\u021bine un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos sau pentru a atinge o stare de \u201efericire\u201d \u0219i \u00eemplinire personal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 alimenteaz\u0103 un ciclu continuu de consum excesiv al resurselor, sus\u021bin\u00e2nd astfel cre\u0219terea economic\u0103 \u0219i evolu\u021bia indicatorilor precum PIB-ul. \u00cen acest context, numero\u0219i produc\u0103tori adopt\u0103 modele de afaceri bazate pe o durat\u0103 de via\u021b\u0103 limitat\u0103 a produselor sau pe strategii deliberate de \u201eobsolescen\u021b\u0103 planificat\u0103\u201d<\/strong>. Exemple relevante \u00een acest sens includ industria modei rapide (fast fashion), electronicele \u0219i produsele din plastic de unic\u0103 folosin\u021b\u0103, care contribuie semnificativ la generarea de\u0219eurilor \u0219i la presiunea asupra resurselor naturale.<\/p>\n\n\n\n

Sistemele noastre economice nu sunt eficiente \u00een utilizarea resurselor, iar responsabilitatea ne revine tuturor. Pe partea de produc\u021bie, epuizarea resurselor naturale este bine documentat\u0103, iar tendin\u021bele arat\u0103 c\u0103 reciclarea poate avea un rol semnificativ.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Figura 1: Cheltuielile pentru consumul final (% din PIB)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Conform datelor World Bank Group<\/a>, \u00een Republica Moldova, cheltuielile pentru consumul final reprezintau pentru anul 2023, 103.32 % din PIB<\/strong>, asta de\u0219i \u00een mediu consumul nu ar trebui s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 60% din PIB, conform OECD<\/a>.\u00a0 \u00a0Acest rezultat reflect\u0103 un<\/strong> dezechilibru economic important,<\/strong> mai exact valoarea total\u0103 a bunurilor \u0219i serviciilor consumate \u00een \u021bar\u0103 a fost mai mare dec\u00e2t valoarea total\u0103 a bunurilor \u0219i serviciilor produse la nivel na\u021bional. Acesta nu este un fenomen izolat. Exist\u0103 mai multe exemple interna\u021bionale care reflect\u0103 situa\u021bii similare (Afganistan, Burundi, Central African Republic, Comoros, Dominica, Eritrea, Fiji, Haiti, inclusiv Ucraina, etc) explicate prin factori economici specifici.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

Figura 2: Analiza comparativ\u0103 a cheltuielilor pentru consumul final (% din PIB)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u021belege de ce este important acest indicator atunci c\u00e2nd abord\u0103m sustenabilitatea \u0219i integrarea principiilor economiei circulare este necesar de cunoscut posibile cauze ale acestui dezechilibru economic:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    \n
  • \u00cen primul r\u00e2nd dependen\u021ba Moldovei de \u00eemprumuturi externe<\/strong> \u0219i cheltuieli publice ridicate, probleme aplificate prin cre\u0219terea accentuat\u0103 a pre\u021burilor la produse \u0219i servicii \u00een ultimii ani, care a determinat o cre\u0219tere artificial\u0103 a valorii cheltuielilor pentru consum, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 reflecte neap\u0103rat o cre\u0219tere a produc\u021biei economice.<\/li>\n\n\n\n
  • Pe de alt\u0103 parte, Republica Moldova import\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de produse, alimente, combustibili, electrocasnice, produse textile \u0219i alte bunuri de consum. Aceste importuri sunt incluse \u00een cheltuielile pentru consum final, dar nu contribuie la cre\u0219terea PIB-ului na\u021bional.<\/li>\n\n\n\n
  • Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Republica Moldova este una dintre \u021b\u0103rile cu cele mai mari procente de remiten\u021be \u00een raport cu PIB-ul<\/strong>. Banii trimi\u0219i de moldovenii care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate sunt utiliza\u021bi \u00een mare parte pentru consum (alimente, bunuri casnice, servicii), ceea ce contribuie la cre\u0219terea cheltuielilor pentru consum final). Totu\u0219i, remiten\u021bele nu sunt incluse \u00een PIB, ceea ce creeaz\u0103 o discrepan\u021b\u0103 \u00eentre consum \u0219i produc\u021bia intern\u0103. De cele mai dese ori aceste fonduri sunt utilizate pentru achizi\u021bionarea de produse de consum importate, multe dintre ele nesustenabile sau utilizate de scurt\u0103 durat\u0103, etc.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n

    Consumul excesiv \u0219i impactul asupra sustenabilit\u0103\u021bii<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

    Consumul accelerat de produse, \u00een special importuri de produse de unic\u0103 folosin\u021b\u0103 sau cu durat\u0103 scurt\u0103 de via\u021b\u0103, genereaz\u0103 de\u0219euri \u0219i poluare, pun\u00e2nd presiune pe infrastructura de gestionare a de\u0219eurilor. \u00cen acela\u0219i timp, importurile masive reduc competitivitatea economiei locale, afecteaz\u0103 antreprenoriatul \u0219i cresc dependen\u021ba de pie\u021bele externe.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen locul importurilor costisitoare de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte chimice sau ambalaje din plastic, Moldova ar putea investi \u00een solu\u021bii locale \u2013 precum compostul din de\u0219euri organice sau ambalaje biodegradabile autohtone.<\/p>\n\n\n\n

    Situa\u021bia din sectorul textil este gr\u0103itoare: \u00een 2024, din cele 54.600 tone de textile importate, peste 3.400 tone au fost haine second-hand. Acest val de produse ieftine \u0219i de calitate slab\u0103 reduce cererea pentru articolele fabricate local. Industria textil\u0103 autohton\u0103 a \u00eenregistrat o sc\u0103dere de 16% la produc\u021bia de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i de 9% la produse textile, \u00eentr-un context marcat \u0219i de sc\u0103derea investi\u021biilor industriale cu 22% \u00eentre 2018 \u0219i 2022.<\/p>\n\n\n\n

    Pentru a proteja economia \u0219i mediul, este esen\u021bial s\u0103 sus\u021binem produc\u021bia local\u0103, s\u0103 \u00eencuraj\u0103m solu\u021biile sustenabile \u0219i s\u0103 reducem dependen\u021ba de importuri d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

    Integrarea principiilor economiei circulare risc<\/strong>\u0103 sau nu <\/strong>reducere direct\u0103 a PIB-ului?<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

    \u00centr-o economie tradi\u021bional\u0103, cre\u0219terea economic\u0103 este puternic legat\u0103 de consumul de bunuri noi \u2014 mai multe produse achizi\u021bionate \u00eenseamn\u0103, \u00een mod obi\u0219nuit, o contribu\u021bie mai mare la PIB.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen schimb, economia circular\u0103 propune un model diferit, \u00een care valoarea nu se mai bazeaz\u0103 exclusiv pe produc\u021bia \u0219i v\u00e2nzarea continu\u0103 de bunuri noi, ci se extinde c\u0103tre servicii \u0219i solu\u021bii inovatoare. Acest nou model economic stimuleaz\u0103 apari\u021bia unor fluxuri de venituri alternative, care pot compensa sc\u0103derea consumului direct.<\/p>\n\n\n\n

    De exemplu, industriile axate pe repara\u021bii<\/strong>, recondi\u021bionare<\/strong> and refabricare<\/strong> devin din ce \u00een ce mai relevante, oferind consumatorilor solu\u021bii durabile pentru a prelungi durata de via\u021b\u0103 a produselor. Totodat\u0103, modelele de consum bazate pe servicii<\/strong> \u2014 precum \u00eenchirierea, leasingul sau utilizarea \u00een comun a bunurilor \u2014 c\u00e2\u0219tig\u0103 popularitate, oferind alternative eficiente \u0219i economice \u00een locul achizi\u021biilor frecvente. \u00cen plus, sectoarele dedicate recuper\u0103rii resurselor<\/strong> and recicl\u0103rii<\/strong> devin piloni esen\u021biali \u00een acest nou peisaj economic, transform\u00e2nd de\u0219eurile \u0219i produsele uzate \u00een materii prime reutilizabile.<\/p>\n\n\n\n

    Aceast\u0103 tranzi\u021bie c\u0103tre un model economic circular nu doar c\u0103 reduce presiunea asupra resurselor naturale, dar contribuie \u0219i la consolidarea unei economii mai reziliente. \u00cen loc s\u0103 depind\u0103 de un consum nesustenabil \u0219i de produc\u021bia intensiv\u0103 de bunuri noi, economia circular\u0103 favorizeaz\u0103 cre\u0219terea stabil\u0103 prin inovare, eficien\u021b\u0103 \u0219i solu\u021bii durabile. Astfel, economia devine mai flexibil\u0103, mai capabil\u0103 s\u0103 se adapteze la provoc\u0103rile globale \u0219i mai pu\u021bin vulnerabil\u0103 la fluctua\u021biile pie\u021bei tradi\u021bionale.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Modelul economic actual este construit \u00een mare parte pe un sistem liniar de tip \u201eextrage-produce-arunc\u0103\u201d, \u00een care cheltuielile consumatorilor reprezint\u0103 un indicator esen\u021bial. Cultura modern\u0103 a consumului contribuie semnificativ la perpetuarea acestui model. Prin strategii de marketing bine elaborate, consumatorii sunt adesea \u00eencuraja\u021bi s\u0103 achizi\u021bioneze constant produse noi, prezentate drept esen\u021biale pentru a fi la […]<\/p>","protected":false},"author":18,"featured_media":12314,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_kad_blocks_custom_css":"","_kad_blocks_head_custom_js":"","_kad_blocks_body_custom_js":"","_kad_blocks_footer_custom_js":"","footnotes":""},"categories":[53,18,8,266],"tags":[],"class_list":["post-12310","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie-circulara","category-info-mediu","category-managementul-deseurilor","category-viziunea-expertului"],"acf":[],"taxonomy_info":{"category":[{"value":53,"label":"Economie circular\u0103"},{"value":18,"label":"Info Mediu"},{"value":8,"label":"Managementul De\u0219eurilor"},{"value":266,"label":"Viziunea expertului"}]},"featured_image_src_large":["https:\/\/e-circular.org\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/consum-neresponsabil-1024x682.jpg",800,533,true],"author_info":{"display_name":"Aurelia","author_link":"https:\/\/e-circular.org\/en\/author\/aurelia\/"},"comment_info":0,"category_info":[{"term_id":53,"name":"Economie circular\u0103","slug":"economie-circulara","term_group":0,"term_taxonomy_id":53,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":58,"filter":"raw","term_order":"0","cat_ID":53,"category_count":58,"category_description":"","cat_name":"Economie circular\u0103","category_nicename":"economie-circulara","category_parent":0},{"term_id":18,"name":"Info Mediu","slug":"info-mediu","term_group":0,"term_taxonomy_id":18,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":12,"filter":"raw","term_order":"0","cat_ID":18,"category_count":12,"category_description":"","cat_name":"Info Mediu","category_nicename":"info-mediu","category_parent":0},{"term_id":8,"name":"Managementul De\u0219eurilor","slug":"managementul-deseurilor","term_group":0,"term_taxonomy_id":8,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":89,"filter":"raw","term_order":"0","cat_ID":8,"category_count":89,"category_description":"","cat_name":"Managementul De\u0219eurilor","category_nicename":"managementul-deseurilor","category_parent":0},{"term_id":266,"name":"Viziunea expertului","slug":"viziunea-expertului","term_group":0,"term_taxonomy_id":266,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":2,"filter":"raw","term_order":"0","cat_ID":266,"category_count":2,"category_description":"","cat_name":"Viziunea expertului","category_nicename":"viziunea-expertului","category_parent":0}],"tag_info":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12310","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12310"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12310\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12314"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/e-circular.org\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}