Groapa de gunoi sursă de materie primă
Încălzirea globală, deficitul de resurse naturale, creşterea indicilor de poluare, sunt doar câteva din cele mai stringente probleme cu care se confruntă omenirea. Cel mai grav este din păcate viteza cu care se întâmplă aceste lucruri, astfel încât de cele mai multe ori nici nu reuşim să intervenim sau să schimbăm vectorul linear distructiv.
De mulţi ani se vorbeşte despre probleme de mediu generate de un sistem de management al deşeurilor nefuncţional. Gropile neautorizate pentru depozitarea deşeurilor apar ca ciupercile după ploaie, iar o mare parte a populaţiei nici pe departe nu conştientizează consecinţele consumului neraţional de resurse şi aruncarea acestora în amestec la urna de gunoi. Aceste acţiuni în final reprezintă o risipă a resurselor naturale, din moment ce reciclabilele nu mai ajung să se transforme în materii prime, care ar putea alimenta economia naţională.
Şi totuşi, lucrurile deşi cu paşi mici, se mişcă şi asta doar datorită unui număr extrem de mic de companii de colectare şi reciclare la nivel naţional. Sarcina acestora nu este deloc uşoară, cu atât mai mult în situaţia în care, cadrul legal nu este unul tocmai favorabil, iar implicarea şi suportul din partea autorităţilor insuficient. În numărul 23 al Revistei „Managementul Deşeurilor” l-am provocat pe Eugeniu Butucea, Director al companiei de salubrizare „Salubris Grup” SRL, să ne prezinte experienţa sa în domeniul gestionării deşeurilor pe parcursul celor 6 ani de activitate, care sunt lecţiile învăţate, provocările întâmpinate şi planurile de viitor.
MD: Este admirabil să întâlneşti în Moldova oameni precum Eugeniu, care în pofida obstacolelor şi sistemului nesustenabil îşi dedică activitatea în folosul mediului şi sănătăţii întregii societăţi. Eugeniu te rog să ne povesteţi cum ai pornit această activitate şi ce te-a motivat?
Acum şase ani iniţial mă gândeam să încep o activitate ce ţine de reciclarea şi prelucrarea plasticului, însă după o perioadă de studiu am conştientizat că am nevoie de cantităţi de materie primă, şi într-un final am ajuns la groapa de gunoi din localitate, căci aici puteam găsi materia primă. Am angajat câteva persoane care să adune plastic, şi aşa am început colectarea plasticului. În scurt timp am observat că prin munca pe care o făceau angajaţii, oricum se intersectează cu alte tipuri de material reciclabil: carton, sticlă, alt tip de plastic, etc. Şi în aşa mod am început activitatea de sortare a deşeurilor. Cum în regiune nu era serviciu de colectare a deşeurilor, mai mulţi agenţi economici au solicitat acest serviciu, şi în așa fel am procurat primul camion de colectare a deşeurilor şi am început să prestez servicii de colectare a deşeurilor.
MD: O mare parte din populaţie nu se complică prea mult cu “gunoiul generat” şi de cele mai multe ori îl aruncă în amestec. Cât de grav este acest lucru şi cum afectează procesul de reciclare propriu zis?
Sunt foarte puţine localităţi din ţară unde gunoiul este precolectat şi colectat selectiv. Dacă populaţia nu va precolecta deşeurile selectiv, în cel mai scurt timp vom ajunge într-o situaţie că deşeurile vor fi mereu în viaţa noastră. Prin aceea de a nu selecta deşeurile la sursă sau la platformele de deşeuri, noi doar facem un tranzit al deşeurilor din bucătărie la groapa de gunoi. Problema nu este doar lipsa colectării selective, problema este că populaţia sau locuitorii unei regiuni, sat sau oraş, nu au această alternativă, mai bine spus nu le este oferit acest serviciu de precolectare selectivă a deşeurilor, şi ei aruncă deşeurile într-un singur tomberon. Într-adevăr, prin faptul că deşeurile nu sunt colectate selectiv de la populaţie, munca angajaţilor se îngreunează, obosesc mai repede, şi randamentul scade. Respectiv, în activitatea de sortare se mai scapă câte un ambalaj de plastic sau sticlă. De aceea întreprinderea noastră pune accent pe precolectarea şi colectarea selectivă a deşeurilor, ulterior sortarea cât mai mecanizată.
MD: Ce tipuri de deşeuri colectează compania? Cum funcţionează procesul de colectare şi sortare?
Întreprinderea colectează toate tipurile de deşeuri menajere şi deşeuri reciclabile. În tot mai multe localităţi unde întreprinderea prestează servicii, sunt instalate la platformele de deşeuri, tomberoane pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Este un program fix când camioanele întreprinderii colectează din tomberoanele instalate pentru deşeuri reciclabile (exemplu: carton – marţi, sticlă – miercuri, plastic şi metal – joi) şi deşeuri menajere(miercuri şi sâmbătă). Deşeurile reciclabile sunt sortate încă odată: după specificul materialului, sau după culoare, sau după gradul de contaminare cu alte deşeuri. Alt tip de colectare sunt deşeurile menajere, din care mai apoi prin sortare se extrag deşeurile reciclabile. După ce am obţinut materialul reciclabil, se balotează, se depozitează sau este transportat către uzinele din ţară.
MD: Câte localităţi sunt acoperite de serviciile prestate de colectare a deşeurilor selective şi colectare mixtă? Aveţi planuri să extindeţi spectrul de servicii prestate şi numărul de localităţi deservite?
La moment colectăm deşeuri din mai multe localităţi din zona de nord a oraşului Chişinău, între perimetrul localităţilor Stauceni şi s. Ratuş r. Criuleni, inclusiv şi or. Criuleni. Acum pregătim un program mai amplu de colectare a deşeurilor selective în localităţile unde activăm (colaborăm cu autorităţile publice locale prin instalarea tomberoanelor de colectare selectivă a deşeurilor), şi să diminuam colectarea deşeurilor menajere prin colectarea deşeurilor reciclabile. Avem în proiect să extindem activitatea şi în alte localităţi din municipiul Chişinău. La moment suntem în discuţii cu APL-urile. Întreprinderea Salubris Grup SRL mai oferă servicii de colectare deşeuri de construcţie şi servicii de salubrizare: măturare străzi, tuns iarbă, curăţenie şi întreţinere a spaţiilor publice şi private, deszăpezire.
MD: Care sunt tendinţele la capitolul sortare deşeuri în gospodării? Cum funcţionează acest process şi dacă întreprindeţi careva măsuri pentru a informa şi educa oamenii să sorteze deşeurile separate pe categorii (metal şi plastic/sticlă/carton şi hârtie)? Putem spune că oamenii învaţă să colecteze selective şi nu aruncă în amestec deşeurile sau suntem încă restanţieri la acest capitol? Ştim că aveţi instalate tomberoane separate pentru metal /plastic, sticlă, carton şi hârtie. Cantitate şi tipuri de deşeuri colectate?
O altă activitate a întreprinderii (pe o nişă îngustă) este colectarea deşeurilor „door to door” de la locatari. În ziua când se colectează deşeurile, oamenii scot pe la porţi deşeurile deja presortate. Locatarii sunt receptivi de a pune deşeurile selectiv, pentru că sunt conştienţi că aceste deşeuri odată colectate de noi nu ajung la groapa de gunoi. Uneori gospodăriile solicită anumite recipiente (pubele sau lăzi) pentru a pune cât mai selectiv deşeurile. Când am început acest serviciu de colectare selectivă de la populaţie, locuitorii periodic primiau broşuri unde erau informaţi cum să pună deşeurile selectiv, şi li se ofereau 2 luni de acomodare, adică pe o perioadă de 2 luni deşeurile erau ridicate chiar dacă m-ai puneau amestecat. După 2 luni dacă nu erau puse deşeurile selectiv, nu se ridica deșeul și pe recipient se încleia un steaker unde era scris STOP-nu amesteca gunoiul, cu scopul ca locatarul să înţeleagă de ce nu i s-a ridicat gunoiul. După o analiză proprie am constatat că cei mai receptivi de a pune deşeurile selectiv sunt persoane cuprinse cu vârsta de la 20 la 40 de ani, şi din aceştea cei mai receptivi sunt persoanele cu copii mici.
MD: Cu siguranţă, o afacere în domeniul colectării deşeurilor este o mare provocare. Te rog să ne spui tu prin prisma experienţei tale dacă această activitate este una profitabilă sau nu? Care este valoarea economică a deşeurilor colectate şi sortate?
Ca şi orice afacere din Republica Moldova întâlnim greutăţi, mereu avem unele provocări, dar oricum încercăm să reuşim împreună cu echipa să trecem peste. Dacă este o afacere profitabilă? bună întrebare, dacă să luăm un serviciu anume cum ar fi sortarea deşeurilor, nu cred că va fi una profitabilă, reieşind din aceea că doar 15% din totalul de deşeuri reprezintă fracţia reciclabilă. Dacă luăm însă în ansamblu serviciu de colectare şi sortare, putem spune că avem o marjă de profit, care ne permite să mai achităm careva restanţe sau să mai facem careva investiţii. În acest moment nu putem spune pe anul 2019 ce cantitate de deşeuri reciclabile am sortat sau am extras prin sortare din totalul de deşeuri, aceste calcule le facem la finile fiecărui an, facem o analiză să vedem unde suntem şi ce puncte forte sau slabe am avut pe parcursul unui an calendaristic. Preţurile la achiziţionarea deşeurilor reciclabile în cea mai mare parte sunt stabilite de bursele internaţionale, în depedenţă de mai mulţi factori însă petrolul fiind un indicator de referinţă, ceea ce face ca pe parcursul unui an să avem preţuri flotante. Respectiv, nu există stabilitate, de aceea cred că un antreprenor dacă nu are un depozit pentru depozitare a materialului reciclabil şi nu are anumite rezerve financiare pentru a achita la timp salariile şi taxele, nu va rezista mult timp pe piaţa deşeurilor. Avem tendinţă de a ne orienta spre noi pieţe, cum ar fi exportul, care va aduce un plus valoare la munca pe care o facem, şi care ne va permite să intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a întreprinderii.
MD: Este îmbucurător că în ultima perioadă, subiecte despre problemele de mediu sunt în atenţia reprezentanţilor media, ONG-urilor, partenerilor din străinătate şi sper mai aproape de autorităţile locale. Cu toate acestea suntem foarte departe de un sistem de management al deşeurilor funcţional. Te rog să ne spui, care din punctul tău de vedere sunt cele mai mari neajunsuri ale sistemului şi soluţii pentru depăşirea acestora?
Cu toate că suntem implicați în activitate 24/24 noi mereu suntem în căutare de noi informaţii ce ţine de ultimele tendinţe din lumea deşeurilor, analizăm experiența diferitor ţări ale lumii, cum este organizată acolo gestionarea deşeurilor, participăm la seminare, workshopuri internaţionale, discuţii cu diferite organizaţii sau APL-uri. În luna noiembrie curent suntem invitaţi al doilea an consecutiv în calitate de vizitator la una din cele mai mari expoziţii mondiale de deşeuri care va avea loc în Italia – ECOMONDO 2019, cu toate aceste venim cu soluţii clare pentru managementul deşeurilor într-o localitate sau regiune. Însă problema cea mare rămâne reorganizarea din interiorul APL, nu că nu s-ar dori să fie ceva făcut în această direcţie, doar că există alte probleme mai stringente în localitate care li se dau prioritate cum ar fi: apeduct, canalizare, drumuri. Şi aici pot să vă dau un exemplu: în ţările scandinave rata de colectare şi sortare a deşeurilor trece de 100%, însă ţările scandinave nu fac parte din grupul de ţări G–20, grupul de ţări care concentrează în economia lor 90% din PIB-ul mondial. Rusia şi India fac parte din acest grup G–20, însă rata de sortare a deşeurilor este sub 5%, şi Japonia face parte din acest grup – ţara în care sortarea deşeurilor ajunge la 103%. Aici apare întrebarea: ce au ţările scandinave şi Japonia, dar nu are Rusia şi India pentru un management corect a deşeurilor? Răspunsul este cât se poate de simplu, nu au INFRASTRUCTURĂ. Atunci când noi vom avea infrastructură în toate localităţile noastre, vom putea vorbi de un sistem de management al deşeurilor funcţional. După şase ani de activitate în domeniul managementului deşeurilor, pot să vă spun că Republica Moldova trece printr-o etapă de restructurare a sectoarelor economiei naţionale, aşa cum agricultura, industria și alte sectoare, care aduc indici clari în creşterea PIB-ului naţional. Managementul deşeurilor cu paşi mici, dar siguri devine o nouă ramură în economia Republicii Moldova, şi asta este doar începutul.
Interviu realizat de redacția Revistei “Managementul Deșurilor”